Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

RFID, provocări şi tendinţe

24 Iulie 2011




Valentin Voinescu


RFID-ul este cotat în continuare de către specialişti ca o „eternă tânără speranţă“. Previziunile optimiste asupra evoluţiei şi impactului acestei tehnologii se înmulţesc, însă „etichetele inteligente“ preferă să-şi facă intrarea în scenă cu discreţie. Motivele sunt numeroase.


5,63 de miliarde de dolari este valoarea pe care o va atinge piaţa mondială de RFID anul acesta, conform studiului IDTechEx („RFID Forecasts, Players, Opportunities 2011-2021“). O bună parte din această creştere va fi generată de zona de retail şi distribuţie, unde „etichetele inteligente“ încep să fie din ce în ce mai utilizate. Conform studiului global ABI Research, dezvoltarea sistemelor RFID în zona de retail va genera anul acesta o creştere cu 16% a pieţei RFID.


Însă beneficiile pe care „etichetele inteligente“ le pot oferi nu se rezumă doar la dezvoltările din retail şi distribuţie, aplicabilitatea lor fiind una mult mai extinsă. De la domeniul medical, la sectorul de producţie, de la biblioteci, până la industria auto şi securitate sau la cea de armament, RFID-ul îşi găseşte varii utilizări.


„Tehnologia RFID are un potenţial uriaş, iar beneficiile pe care le poate aduce aproape în orice domeniu de activitate sunt incontestabile. Însă faptul că această tehnologie este atât de elastică şi se poate adapta la cerinţele de business specifice fiecărei verticale reprezintă un impediment în sine.
Faptul că nu deţii o soluţie clar conturată, cu o aplicabilitate limitată, dar bine definită, este un impediment real atunci când încerci să prezinţi unui potenţial client avantajele şi beneficiile pe care o implementare a unui sistem bazat pe RFID le poate genera. Ca să fiu mai explicit – RFID-ul poate îmbunătăţi semnificativ eficienţa proceselor unei companii din aproape orice domeniu de activitate, însă, pentru a putea realiza acest lucru, trebuie să cunoşti cu precizie specificul acelor procese de business, să cunoşti necesităţile reale şi problemele cu care se confruntă compania respectivă. Doar având acces la acest tip de informaţii poţi crea şi dezvolta un sistem în care RFID-ul să-şi arate cu adevărat eficienţa“, explică Valentin Voinescu, expert RFID+.


Potrivit interlocutorului nostru, chiar şi în domenii precum retail-ul sau distibuţia, unde „etichetele inteligente“ şi-au demonstrat clar superioritatea şi valoarea, nu există „reţete“ universal valabile, care pot fi replicate identic. Practic, fiecare nouă dezvoltare/implementare este unică, datorită necesităţii adaptării sistemului creat la specificul şi cerinţele de business şi chiar la topografia ariei pe care o acoperă.


Provocări şi bariere

În opinia lui Valentin Voinescu, „impedimentul“ menţionat anterior nu este singurul motiv pentru care tehnologia RFID nu se bucură încă în România, dar şi în restul regiunii Europei de Sud-Est, de popularitatea pe care o are în restul Bătrânului Continent.


Practic, este vorba de un cumul de factori care concură la această lipsă de „credibilitate“ a RFID-ului pe piaţa locală. Pe de o parte este vorba de acuza lipsei de maturitate: RFID-ul este o tehnologie veche de 20-30 de ani, însă aplicaţiile ei practice au început să fie cu adevărat cunoscute şi utilizate abia de 6-7 ani. Această lipsă de vechime explică un al doilea factor: acela al lipsei de expertiză în acest domeniu – există numeroase companii care au competenţe şi experienţă solidă în domeniul retail-ului şi distribuţiei, de exemplu, dar sunt puţine (raportat la numărul total) cele care au o expertiză reală şi în domeniul RFID.


„Cel mai important factor îl reprezintă, însă, faptul că, dacă se realizează corect, crearea, dezvoltarea şi implementarea unui sistem RFID în cadrul unei companii vor afecta, inevitabil, însuşi core-business-ul acelei companii. Nu negativ, ci în mod benefic, care se traduce în optimizări şi creşteri de eficienţă nebănuite. Însă nu mulţi manageri acceptă şi înţeleg acest lucru. În numeroase cazuri, după prezentarea beneficiilor pe care RFID-ul le poate aduce unei companii, reacţia este una de reticenţă, de frică de schimbare. Nu de investiţie în sine – preţurile nu sunt cu mult mai mari decât cele ale tehnologiilor similare, iar recuperarea investiţiei este mult mai rapidă“, detaliază Voinescu.


Nu în ultimul rând, un element care blochează, însă la alt nivel, creşterea gradului de penetrare al utilizării tehnologiei de identificare prin radiofrecvenţă este percepţia publică asupra acestui subiect. Este adevărat, în România reacţiile inamicilor RFID nu au atins nici pe departe amploarea celor din alte ţări europene (precum Germania), unde au fost lansate adevărate cruciade publice împotriva „duşmanului RFID“. În opinia lui Voinescu, acest sindrom „Big brother“ nu reprezintă decât reacţii provenite din neînţelegerea a ceea ce reprezintă cu adevărat tehnologia RFID, a mijloacelor de criptare utilizate în transmiterea datelor, a modului în care sunt utilizate acestea etc. Ceea ce, însă, nu este atât vina oponenţilor tehnologiei, ci a vendorilor de RFID, care nu reuşesc să disemineze informaţiile corecte.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite