Revista >> Iulie-Septembrie 2011 [Nr. 137] >> IMM

IMM-urile sub lupă: de la impactul crizei la propunerile salvatoare

Alexandru Batali

24 Iulie 2011

Carta Albă a IMM-urilor, lansată la mijlocul lunii iulie, oferă o colecţie amănunţită de analize în profunzime, extrem de utile în investigarea evoluţiei sectorului antreprenorial în aceşti ani şi se constituie într-o platformă pentru punerea în operă a unor măsuri menite să relanseze sectorul IMM, vital pentru economie.

Carta Albă a IMM-urilor, ediţia 2011, a IX-a, face o radiografie a impactului crizei economice şi financiare în rândul IMM-urilor din România şi ilustrează totodată şi percepţia întreprinzătorilor legată de ultimele evoluţii economico-sociale din ţara noastră.

Apărută sub coordonarea prof. Ovidiu Nicolescu, Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, a acad. Ioan Haiduc, Preşedintele Academiei Române, a dr. ec. Dumitru Nancu, Preşedintele Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM), lucrarea a fost lansată în prezenţa reprezentanţilor Guvernului, ai Patronatelor şi a mass-media. IMM-urile sunt puse sub lupă, fiind analizate la nivel naţional, regional, sectorial şi judeţean. Apoi IMM-urile sunt analizate şi din punct de vedere al performanţelor, de ansamblu, financiare, comerciale, inovaţionale. Fenomenul antreprenorial este analizat în dinamică, pornind de la 1990 până în prezent, cu accent asupra evoluţiilor din 2009-2011

Grafic1

Aproape 45% dintre IMM-uri au înregistrat scăderi în CA

Pentru oamenii de afaceri, ieşirea „tehnică” a României din recesiune pare să fie mai mult o confirmare a unei definiţii statistice, din moment ce aproape 60% din aceştia se aşteaptă la un nou tsunami al crizei economice, care va lovi cel mai probabil anul viitor.

De la apariţia crizei şi până în acest moment, 44,4% din IMM-urile româneşti şi-au restrâns activitatea şi doar 12,6% au reuşit să crească cifra de afaceri (Grafic 1). Dar analiza a inclus şi aprecierile întreprinzătorilor cu privire la evoluţia IMM-urilor cu care erau în directă legătură. În perioada octombrie 2008-martie 2011 sondajul evidenţiază că 24% sunt în faliment, 39,22% şi-au redus afacerile, 27,25% din firme funcţionează la aceiaşi parametri şi doar maximum 10% dintre acestea şi-ar fi sporit activitatea. Circa 70% dintre oamenii de afaceri intervievaţi, număr în scădere cu 10% faţă de 2010, consideră că 2011 este un an în care evoluţia afacerilor este „stânjenită”. Primele patru dificultăţi majore cu care s-au confruntat oamenii de afaceri în 2010 sunt reprezentate, în ordine, de scăderea cererii interne (77%), fiscalitatea excesivă, inflaţie şi birocraţie. „Creşterea TVA-ului a decapitalizat extrem de multe companii, care se zbat pentru supravieţuire în acest moment, iar revenirea la taxa de 19% le-ar ajuta să-şi relanseze activitatea“, a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR.

Analizând performanţele economice ale IMM-urilor în 2011 faţă de 2010, situaţia pare a cunoaşte o îmbunătăţire, deoarece se preconizează rezultate identice în 35,76% din organizaţii, mai bune în 28,10% din cazuri, mai slabe în 21,52% din întreprinderi. Demn de remarcat este faptul că, în ciuda acestor dificultăţi, peste 20% din IMM-uri au investit în noi tehnologii, peste 10% în sisteme informatice îmbunătăţite, iar peste 30% au reuşit să lanseze noi produse (Grafic 2).

Ancheta desfăşurată de CNIPMMR s-a făcut în primăvara acestui an, pe un eşantion de 1723 întreprinzători, reprezentativ la nivel naţional. Eşantionul cuprinde IMM-uri din toate clasele de mărime, regiunile de dezvoltare, categoriile de vârstă, formele de organizare juridică şi ramurile de activitate.
În eşantion, firmele din comerţ ocupă partea leului cu 37%, urmate de cele din industrie (17,22%), transporturi (10,5%), servicii (20,5%) restul fiind împărţit în proporţii apropiate de turism şi construcţii.

Grafic2

Propuneri pentru salvarea IMM-urilor

În urma consultării IMM-urilor, s-au desprins numeroase propuneri care ar putea ameliora situaţia IMM-urilor, dacă ar fi implementate în semestrul II 2011. Cum IMM-urile sunt afectate foarte mult de expansiunea fiscală din ultima vreme şi de impredictibilitatea legislaţiei fiscale, cele mai importante propuneri care reies din consultare ar fi creşterea la 50.000 de euro a plafonului de înregistrare în scopuri de TVA (ca efect, 100.000 de IMM-uri vor beneficia de contabilitate simplificată) şi reducerea CAS-ului, ce ar avea ca efect oficializarea a cel puţin 40.000 de contracte de muncă, cu diminuarea muncii la negru şi crearea a cel puţin 30.000 de noi locuri de muncă numai în 2011. Ca măsuri directe pentru susţinerea IMM-urilor se menţionează extinderea măsurilor adoptate prin Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, privind protecţia împotriva înţelegerilor şi practicilor anticoncurenţiale şi accelerarea plăţilor comercianţilor către toate IMM-urile furnizoare - din industria uşoară, mobilă, produse chimice etc. care vor stimula industria autohtonă şi vor asigura reducerea importurilor. Utile ar fi instituirea unei REŢELE DE COLECTARE ÎN VEDEREA DISTRIBUŢIEI PRODUSELOR TRADIŢIONALE ŞI LOCALE realizate de IMM-uri, micii agricultori şi meşteşugari, dar şi instituirea, cu respectarea normelor privind concurenţa, a obligativităţii pentru MARILE LANŢURI DE MAGAZINE DE A ASIGURA UN SPAŢIU MINIM DE DESFACERE (30%) pentru prezentarea şi comercializarea produselor tradiţionale şi locale realizate de IMM-uri, micii agricultori şi meşteşugari.