Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Prof. Rolf-Dieter Heuer, directorul general CERN: „România se află pe drumul bun către aderarea la CERN”

25 Septembrie 2011




Prof. Rolf-Dieter Heuer

Prof. Rolf-Dieter Heuer, directorul general al Centrului European pentru Cercetări Nucleare (CERN), de la Geneva, a susţinut pe 20 septembrie o conferinţă publică în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti, locul unde a fost posibilă şi vizitarea primei expoziţii CERN organizate în România. Evenimentul a fost prilejuit de încheierea primei ediţii desfăşurate în România a Şcolii Europene de Fizica Energiilor Înalte, manifestare organizată de CERN şi de Institutul Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, Rusia, şi IFIN-HH, România. Cu această ocazie, prof. Rolf-Dieter Heuer a acordat revistei Market Watch un interviu în exclusivitate, printre subiectele abordate numărându-se drumul lung al României către statutul de ţară membru cu drepturi depline la CERN, comunicarea ştiinţei, LHC, Telescopul Spaţial Hubble, programul Apollo sau cea mai acceptată teorie cosmogonică.

Stimate prof. Heuer, de ce România trebuie să aştepte 5 ani de zile pentru a deveni ţară membră cu drepturi depline la CERN? Este un caz particular în comparaţie cu celelalte ţări care sunt deja membre CERN?

Nu este un caz particular. A fost decizia României de a accede încet către statutul de membru deplin. Asta înseamnă, pe de o parte, bani, dar totodată şi adaptarea structurilor interne, astfel încât să poată obţine cât mai multe beneficii. România se află pe drumul bun către aderarea la CERN. A început de la un nivel, să-i spunem, normal, spre deosebire de alte ţări. Cred că ar trebui să fie pregătită şi industria pentru CERN, să vină să vadă ce facem acolo, să observe tehnologiile de care dispunem.

Referitor la acest aspect, am reţinut şi răspunsul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului din timpul conferinţei de presă organizate în incinta expoziţiei itinerante CERN “Cunoaştere fără frontiere”. Daniel Funeriu consideră că tehnica paşilor mici este cea mai potrivită abordare. Domnia sa a precizat că “România va avea statutul de ţară membră cu drepturi depline la CERN atunci când va fi cu adevărat pregătită pentru a pune în valoare avantajale pe care le oferă CERN”. Adică, foarte probabil cândva în anul 2015.

Într-un discurs pe care l-aţi susţinut anul acesta la Universitatea Liverpool, Marea Britanie, aţi vorbit de necesitatea revigorării ştiinţei în cultură. De ce consideraţi că este important acest lucru pentru societatea în care trăim?

Societatea în care trăim funcţionează pe baza rezultatelor ştiinţei. Majoritatea oamenilor nu realizează că, de fapt, trăiesc graţie rezultatelor ştiinţifice, însă, de îndată ce vor conştientiza acest lucru, ştiinţa le va fi un prieten mai bun şi vor fi mai deschişi către ceea ce înseamnă cercetarea ştiinţifică.
Semne bune sunt: sala conferinţei a fost plină, iar studenţii au reprezentat doar o minoritate. Asta înseamnă că e nevoie de cât mai multe asemenea evenimente care să deschidă apetitul pentru cercetarea ştiinţifică. Cred că LHC atrage tinerii spre ştiinţă şi inginerie, la fel cum s-a întâmplat
cu programul Apollo, care a culminat cu aselenizarea.

Dacă vorbim de cosmos ne gândim imediat la Telescopul Spaţial Hubble. Ce se poate spune despre binomul Large Hadron Collider (LHC) - Hubble Space Telescope (HST)?

Vorbim de instrumente care ne oferă perspective total diferite asupra lumii în care trăim. În cadrul LHC se cercetează proprietăţile materiei şi energiei, în timp ce Telescopul Spaţial Hubble investighează distribuţia lor în spaţiul cosmic. Sunt complementare. De aceea, pentru înţelegerea a ceea ce se întâmplă în Univers e nevoie de amândouă. Informaţiile se completează reciproc. Dacă am avea la dispoziţie numai unul din aceste instrumente e ca şi cum am privi o fotografie; de îndată ce apelăm la datele obţinute de celălalt se adaugă o nouă dimensiune şi imaginea devine tridimensională. Aceasta pare să fie perspectiva pe care ne-o oferă cele mai cunoscute instrumente de observaţie din prezent.

Spuneaţi în prezentarea dvs. că, spre sfârşitul anului viitor, oamenii de ştiinţă vor putea să răspundă la întrebarea privind existenţă bosonului Higgs. Este, nu este sau probabil că mai există şi o a treia variantă de răspuns pe care nu o putem imagina acum. Până atunci însă, cât de mult se potrivesc faptele, fizica, experimentele cu teoria Big Bang?

Tot ceea ce ştim astăzi despre evoluţia Universului se încadrează extrem de bine în teoria Big Bang. De fapt, aceasta s-a născut din măsurători, este teoria care oferă cea mai bună explicaţie a acestor determinări. Fie că s-au realizat cu telescopul spaţial Hubble sau în timpul misiunii Planck.

În prezentarea dvs. aţi folosit doar trei formule. Aţi vorbit despre tot felul de întâlniri între particule mici şi foarte mici. Ce reprezintă o forţă, cum putem să o înţelegem?

Un atom are un nucleu şi electroni. Forţa electrică este cea care îi ţine împreună.

Care au fost motivele pentru care aţi organizat Şcoala CERN în România?

În primul rând, am crezut că este o idee bună să spunem românilor că România se află pe drumul aderării ca ţară membră cu drepturi depline la CERN. Am organizat această şcoală şi am cuplat-o cu expoziţia “Cunoaştere fără frontiere”.

Ar mai fi de spus că, pentru prima data, România a fost reprezentată la Şcoala Europeană de Fizica Energiilor Înalte (ESHEP) de 10 doctoranzi, până acum fiind vorba de maxim 2 doctoranzi care au participat la precedentele şcoli ale CERN.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite