Revista >> Septembrie-Octombrie 2011 [Nr. 138] >> Administratie publica

De ce nu avem CIO în administraţia publică?

Luiza Sandu

26 Septembrie 2011

Chief Information Officer (CIO) este o titulatură puţin răspândită în România şi utilizarea ei ţine de cultura organizaţională a companiilor. În general, şefii departamentelor de IT sunt denumiţi IT Director sau IT Manager. În sectorul public din România, termenul de CIO nu există, iar directorii departamentelor IT fac lucruri pe care în mod normal un CIO nu ar trebui să le facă, de exemplu să administreze reţeaua.

Conform unui sondaj realizat de Market Watch la sfârşitul anului 2009, prin telefon, cu şefii Serviciului/Direcţiei IT din 50 de instituţii publice (consilii locale şi primării), a reieşit că principalele probleme cu care se confruntă un manager IT în domeniul public sunt: modul de lucru, lipsa fondurilor, lipsa de personal calificat stabil, lipsa unui sistem informatic integrat, reticenţa la tehnologii noi din partea unor angajaţi etc. „Cu fiecare mandat se schimbă organizaţia şi tot ce s-a realizat până atunci în ani buni de experienţă se şterge şi se aduc noi idei, care nu sunt întotdeauna bune pentru sistemul informatic. În plus, se ţine cont de părerea altor oameni (angajaţi fără pregătire) în domeniul IT şi nu se ţine cont de părerea consilierului, care este pregătit în domeniu şi care ştie cum să rezolve problemele”, a declarat unul dintre managerii IT intervievaţi.
CIO în adevăratul sens al cuvântului?

„Nu cred că sunt foarte mulţi coordonatori de departamente IT din România care poartă această titulatură pe cartea de vizită. De altfel, în CIO Council sunt maxim 5 denumiţi CIO. Sunt IT Manageri care au în responsabilitate bugete de milioane de dolari şi acoperă arii geografice care depăşesc Central Europe şi CIO care răspund de bugete de sute de mii de dolari. Situaţia este similară şi cu alte poziţii executive din zona C-level şi am în vedere dualismul Directori General/CEO, Director Financiar/CFO etc. În fond, este, însă, o simplă denumire”, spune Yugo Neumorni, preşedinte CIO Council şi Director IT Vimetco.

Rolul unui CIO în cadrul unei organizaţii este de a alinia IT-ul la necesităţile de business şi de a asigura suport pentru dezvoltarea afacerii. „Este problema organizaţiei unde poziţionează IT-ul şi, implicit, CIO-ul, iar în mediul privat s-a înţeles destul de bine rolul strategic pe care IT-ul îl are, chiar dacă există anumite variaţii în funcţie de nivelul de dependenţă IT a organizaţiei. Din câte cunosc eu şi mediul public merge în aceeaşi direcţie, înţelegându-se rolul determinant al IT-ului într-o organizaţie. Nu sunt foarte familiarizat cu organizarea internă a unei companii din sectorul public, dar mă aştept ca CIO să aibă parte de aceleaşi provocări şi problematici din punct de vedere tehnic cu cei din privat. Securitatea, vitualizarea sau cloud-ul sunt subiecte comune pentru toţi specialiştii IT, indiferent unde activează”, adaugă Yugo Neumorni.

Călin Rangu, consultant şi managing partner E-Sourcing Know-How and Services, precizează că, în general, comparaţiile nu sunt relevante între cele două sectoare, pentru că sunt diferite: „Chiar în zona privată sunt sectoare economice diferite, cu cerinţe diferite. Dar este clar o diferenţă de remunerare care nu poate fi stimulativă pentru o abordare calitativă, inovatoare şi dinamică, mai ales că uneori nivelul de responsabilitate în zona publică îl depăşeşte pe cel din zona privată. În general, se înţelege prea târziu că, odată pornită informatizarea, nu mai ai cale de întors şi un lucru prost făcut sau prost gestionat nu are consecinţe imediate, ci pe termen lung. Ar fi util ca CIO din zona publică, dar şi privată, să fie implicaţi şi în zonele de business şi decizionale. De asemenea, este utilă o migrare a celor din zona privată şi către zona publică pentru a creşte nivelul de cunoştinţe, pentru a gestiona mai bine managementul schimbărilor.“

CIO din sectorul public au de trecut bariere birocratice

În sectorul privat, consiliul de administraţie şi acţionariatul au un control riguros asupra bugetului IT, asupra proiectelor lansate, există termene stricte şi responsabilităţi clar definite. În principiu, un CIO din privat este la curent cu planurile strategice ale companiei şi participă activ la dezvoltarea şi susţinerea lor. „Mediul public suferă probabil de lipsa unor planuri pe termen lung mai ales din cauza instabilităţii la nivelul conducerii superioare, care se poate schimba pe criterii politice o dată la 4 ani. Foarte probabil că bugetele în sectorul public sunt ceva mai generoase, dar mai lejer controlate şi că, probabil, există mai multă birocraţie în demararea unor proiecte de anvergură. Majoritatea colegilor IT din mediul public sunt profesionişti de excepţie la acelaşi nivel cu cei din privat. Din cunoştinţele mele, ei trebuie însă să depăşească anumite bariere birocratice şi să facă lobby ca să îşi facă meseria corect, ceea ce este frustrant”, spune Yugo Neumorni.

CIO este cel care setează direcţia din punct de vedere al tehnologiei, având un rol determinant în achiziţia de sisteme informatice, în cooperare cu factorii de decizie din organizaţie. „Numai dacă ne uităm la achiziţiile IT, în sectorul public criteriul preţului cel mai mic la nivel de achiziţie este total nerecomandat. În achiziţiile IT contează TCO (Total Cost of Ownership) pe o perioadă de minim 3 ani. Poţi cumpăra ceva foarte ieftin, dar cu costuri de mentenanţă, suport şi înlocuire cu mult mai mari, comparaţia la 3 ani în general fiind în defavoarea soluţiei cele mai ieftine la achiziţia iniţială”, afirmă Călin Rangu.

La nivel de responsabilităţi, ca şi în zona privată, în sectorul public contează relaţia cu managementul superior şi credibilitatea CIO în faţa celorlalte linii de business. „Dacă formează o echipă, atunci proiectele pot fi de succes, dacă se vânează unii pe alţii sau se manifestă o indiferenţă, şansele de insucces şi de risipire a banilor publici sunt mult mai mari. Gestionarea bugetelor este mai greoaie în zona publică, riscurile mai mari, ceea ce generează evitarea luării de responsabilităţi. Iar lipsa de asumare a responsabilităţilor în proiectele de IT duce iarăşi la o rată mare de insucces şi risipă. În sectorul public, lipsa sistematică de fonduri determină soluţii parţiale, care, prin acumulare, creează o dezorganizare informatică mult mai costisitoare de rezolvat ulterior”, adaugă Călin Rangu.

Yugo Neumorni crede că poziţia unui CIO ar trebui să fie în Consiliul de Conducere operaţional al organizaţiei, alături de ceilalţi executivi, indiferent cât de dependentă este organizaţia de IT. „Sunt în continuare organizaţii din mediul privat care asimilează IT-ul ca un centru de cost şi o direcţie pur administrativă, fără să acorde credit rolului inovativ al CIO în dezvoltarea afacerii. Cred că sectorul public ar trebui să-şi ridice CIO-ul alături de factorii decizionali în Comitetele de Conducere operaţionale şi să-i acorde mai mult credit şi mai multe responsabilităţi. De asemenea, ar trebui să dezvolte abilităţile de business ale CIO, pentru că un bun lider IT trebuie să înţeleagă procesele de business din perspectivă economică. Un program MBA sau nişte cursuri de specializare pe profil economic pentru CIO ar fi extrem de utile”, spune preşedintele CIO Council.

CIO Council şi sectorul public

Accesul în CIO Council se face pe bază de invitaţie, iar pentru a fi membru trebuie îndeplinite simultan câteva condiţii: să deţii cea mai înaltă poziţie IT în cadrul companiei în care activezi, iar compania să aibă o cifră de afaceri de minim 50 de milioane de dolari. S-au făcut însă şi excepţii de la regulă, pentru că sunt destui profesionişti IT din România care merită să fie în CIO Council. „În ultima AGA am agreat o deschidere mai largă către comunitatea IT din România şi avem în vedere acceptarea ca membri din zona de business sau a furnizorilor de IT. Nu există, aşadar, din punctul de vedere al Boardului CIO Council, o delimitare între public şi privat. La momentul actual cred că în afara lui Daniel Gruia, Deputy CIO la ANAF, nu mai este nimeni din zona publică. Totuşi, Claudiu Ionescu, fost CIO la Poşta Română, Cristian Kameniczki, fost CIO la CNADR, sau Roxana Bănică, care a lucrat la ASSI au intrat în CIO Council când activau în zona publică, ei continuând să fie membri ai asociaţiei şi la momentul curent, chiar dacă au schimbat zona de activitate”, spune Yugo Neumorni.