Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Salonul Cercetării s-a deschis către economia reală

27 Octombrie 2011



  • La ediţia 2011 au fost expuse doar produsele şi tehnologiile vandabile



Entităţile de cercetare din România părăsesc perioada romantică, în care rezultatele R&D erau în principal vizibile prin afişe şi postere, şi încep să se conecteze la principiile unui curent de tip realist, pragmatic, în care supravieţuirea şi performanţele lor depind de identificarea partenerilor potriviţi şi de capacitatea de adaptare la necesităţile concrete de dezvoltare ale mediul economic şi social. Cercetarea românească a înţeles importanţa valorizării dimensiunii antreprenoriale şi, la ediţia din acest an a Salonului, s-a prezentat aproape exclusiv cu produse, tehnologii şi servicii ce au sau pot avea o aplicabilitate rapidă în plan comercial.

Cercetarea autohtonă nu putea să reziste în sine prin exploatarea cu preponderenţă a dimensiunii fundamentale. Noul context economic şi-a pus amprenta asupra instituţiilor cu activitate de cercetare, determinând o selecţie naturală, vizibilă la nivelul Salonului, oglindă destul de fidelă a schimbărilor şi reformelor din cercetarea românească. Astfel, institutele care au pus în ultimii ani accentul pe partea aplicativă a cercetării sunt în picioare şi au putut merge la Salon pentru a-şi prezenta rezultatele şi a găsi parteneri noi, din rândul firmelor participante la TIB, în timp ce multe alte entităţi R&D şi-au restrâns la minim spaţiul de expunere sau au dispărut complet din peisajul târgului.


Dragoş Ciuparu

Cercetătorii, îndemnaţi să devină antreprenori

Conştient de faptul că deschiderea entităţilor de cercetare către piaţă produce în mod cert rezultate şi progres, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), Dragoş Ciuparu, a accentuat în deschiderea evenimentului necesitatea strângerii parteneriatelor cu industria: „Salonul Cercetării este moment de bilanţ şi, totodată, o bună oportunitate pentru ca investiţia guvernului României în cercetare ştiinţifică să se transforme în produse, tehnologii şi servicii noi către piaţă, în prosperitate pentru economia naţională şi pentru societate. La aceste expoziţii, cercetătorii români vin cu cele mai interesante şi avansate produse dezvoltate în laboratoare şi în atelierele de creaţie. Sperăm să se întâlnească cu firmele prezente în cadrul Târgului Internaţional Bucureşti şi să creeze relaţii de parteneriat, de preluare a inovaţiilor către diverse industrii şi de propulsare către o piaţă a produselor cu valoare adăugată mare. Sperăm să le vedem în foarte scurt timp pe rafturi în magazine, în gospodăriile oamenilor, sub forma de bunuri de larg consum, care vor determina crearea de noi locuri de muncă, venituri la bugetul de stat, închiderea ciclului investiţiei publice în cercetare.”

Într-un interviu acordat revistei Market Watch după vizitarea Salonului, Dragoş Ciuparu a subliniat că este vital ca Institutele de Cercetare şi Universităţile să-şi dezvolte competenţele antreprenoriale pentru a-şi securiza viitorul.

Sunteţi inginer chimist. Aţi descoperit în laboratorul ANCS substanţa care poate lega cercetarea de industrie pentru a duce mai repede pe raft rezultatele R&D?

Dacă multă vreme ANCS a aplicat alchimia pentru a găsi aceasta formulă, acum avem o abordare pe principii ştiinţifice pentru a ajunge unde ne dorim. Sigur că o doză de necunoscut, de risc există în continuare, încercăm în schimb să o minimizăm, să avem în permanenţă feed back din comunitate, pentru a vedea care sunt progresele înregistrate şi pentru a ne apropia de dezideratul cooperării reuşite dintre cercetare şi industrie. În acest sens, încercăm să creăm un lanţ natural, prin finanţarea acelor proiecte care au interes direct, manifest şi susţinut financiar de beneficiarii din zona industrială, astfel încât, în cadrul Programului Parteneriate, proiectele care au o cofinanţare din zona industrială vor primi bugete mai mari.

Aţi făcut turul Salonului. Ce v-a plăcut?

Mi-a plăcut că oamenii sunt, în general, optimişti, încep să discute unii cu alţii şi caută toţi parteneri pentru a-şi transfera rezultatele. Bunăoară USAMV din Cluj face gogoşi de mătase şi a descoperit că INCD Textile şi Pielărie are o maşină care trage firul de mătase din gogoşi de mătase şi produce firul folosit la confecţii… Sigur vor coopera în viitor. De asemenea, am constatat că tot mai multe entităţi de cercetare au reuşit să aplice rezultatele pe care le au, cum este de exemplu ICPE-CA, care are multiple transferuri în zona comercială, dar şi COMOTI, INCD Textile şi Pielărie, USAMV Cluj etc. Este evident că se intră într-o logică a antreprenoriatului, a marketingului, a valorificării lucrului pe care îl facem.

Care este principalul mesaj pe care doriţi să-l transmiteţi cercetătorilor?

Mesajul meu către întreg mediul de cercetare românesc este de a învăţa să-şi dezvolte abilităţile antreprenoriale, de a învăţa să valorifice ceea ce produce, pentru ca investiţia pe care statul o face în activitatea de cercetare şi potenţialul ideilor comunităţii ştiinţifice să nu se
piardă. Şcolitul într-ale afacerilor şi marketing-ului este o direcţie importantă de urmat.


Constantin Enăchioiu

Constantin Enăchioiu, consilier ANCS şi organizatorul ediţiei din acest an a Salonului Cercetării, a confirmat necesitatea cuplării la această tendinţă: „Pe lângă dezvoltarea departamentelor de marketing, instituţiile de cercetare trebuie să formeze oameni care să facă o cercetare a pieţei mai agresivă, orientată către a vinde sau a cumpăra idei noi, către stabilirea de noi contacte şi consolidarea relaţiilor cu mediul de afaceri. Majoritatea managerilor au înţeles această paradigmă o dată cu scăderea finanţării de la buget. În consecinţă, au încercat să se deschidă către piaţă şi să găsească soluţii de a atrage investiţii în cercetare din zona privată. De exemplu, toate produsele expuse la Salon de Institutul de Mecatronică sunt deja vândute către beneficiari, companii mari, precum Dacia Piteşti sau Transgaz. Avem şi situaţia în care o serie de institute au produse foarte bune, dar nu ştiu să le pună în valoare, nu ştiu să-şi vândă marfa sau să-şi găsească partenerii de drum potriviţi. Este nevoie de cultură antreprenorială, de mai multe eforturi în această direcţie“.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite