UVT, catalizator al mișcării academice timișorene, își urmează calea spre cunoașterea aprofundată și trecerea către tehnologiile viitorului și ale noilor generațiiUniversitatea de Vest din Timișoara este astăzi cea mai dinamică instituție de învățământ superior din România, o universitate care se...
De la Inventika 2011, la Science Hall of Fame
SHoF se doreşte a fi panteonul celor mai faimoşi oameni de ştiinţă din ultimele două secole. Pentru includerea în acest top se măsoară de câte ori a fost menţionat numele omului de ştiinţă în cărţile publicate de-a lungul timpului.
De regulă, metrica impactului ştiinţific se bazează pe citări, pe numărul de articole scrise de respectivul om de ştiinţă, care au fost evaluate în regim colegial (Peer-review), pe factorul de impact al revistelor în care a fost publicat articolul şi de câte ori alţi oameni de ştiinţă au citat aceste articole.
Acest mod măsoară însă doar impactul cercetătorilor asupra colegilor săi de breaslă. În cazul SHoF vorbim de un nou mod de a cuantifica influenţa omului de ştiinţă. Şi asta pentru că surprinde amprenta culturală pe care a lăsat-o savantul în societate şi în istorie.
O trecere în revistă a corpusului de volume din Google Books, publicate în perioada 1839-2000, arată că numele „Charles Darwin” apare de 148.429 de ori în nu mai puţin de 69.048 de cărţi. Altfel spus, numele întreg al lui Darwin este invocat de cel puţin o dată în peste 2% din cărţile publicate în
limba engleză. Iar numărul este în creştere. „Charles Darwin” apare în aproape 4% dintre cărţile publicate în limba engleză în anul 2000.
Pentru a putea compara oamenii de ştiinţă între ei a fost nevoie de o unitate standard a celebrităţii. Mai intâi s-au gândit la Darwin, unitate definită ca frecvenţa medie anuală de apariţie a numelui întreg „Charles Darwin” în cărţile scrise în limba engleză publicate în perioada 1839 (anul când Darwin avea vârsta de 30 de ani) şi anul 2000. Pentru că ar fi fost o unitate de măsură prea mare s-a convenit că mai utilă ar fi a mia parte a acestei frecvenţe: mili-Darwin, prescurtat mD.
Pentru a crea acest top al cercetătorilor de-a lungul timpului, Adrian Vereş a avut de rezolvat apoi două chestiuni. Mai intâi, să-i identifice pe toţi cei care au fost oameni de ştiinţă. A doua provocare a fost să calculeze celebritatea pentru fiecare dintre ei, adică să afle valoarea mD.
Cei mai faimoşi oameni de ştiinţă români
Surprinzător sau nu, câştigătorii premiilor Nobel nu domină clasamentul Science Hall of Fame. Nici măcar nu se află pe primele locuri, ci sunt împrăştiaţi în tot acest muzeu virtual al celebrităţilor ştiinţei. Sunt şi excepţii. Albert Einstein are o faimă de 878 mD, iar Max Planck o celebritate de 256 mD. Aproape 80% din câştigătorii premiilor Nobel au mai puţin de 10 mD.
În cazul nostru, cel mai faimos om de ştiinţă în SHoF este Hermann Oberth, părintele zborului spaţial, şi are cota de 25mD. George Emil Palade, câştigătorul Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1974, are o cotă calculată la 4 mD. Spiru Haret are o faimă de 3mD.
De la Salonul Tinerilor Inventatori am ajuns la topul celor mai faimoşi oameni de ştiinţă ai tuturor timpurilor, Science Hall of Fame. Acum pot spune că şi afirmaţia reciprocă e valabilă. Pentru a fi un om de ştiinţă de succes trebuie să fii extrem de creativ, să gândeşti mereu lucruri noi, după cum spune Adrian Vereş. Adică tocmai ceea ce au arătat tinerii inventatori la INVENTIKa 2011.
-
INVENTIKa 2011, salonul tinerilor inventatori a fost organizat de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS). Manifestarea găzduită de Complexul Expoziţional Romexpo s-a desfăşurat în perioada 5-8 octombrie 2011, simultan cu cele mai cunoscute manifestări expoziţionale dedicate tehnicii, ştiinţei, cercetării şi inovării din România: Târgul Tehnic Internaţional Bucureşti, TIB 2011, Salonul Cercetării 2011 - expoziţia realizărilor cercetării româneşti - şi Salonul Internaţional de Invenţii, Cercetare Ştiinţifică şi Tehnologii Noi „INVENTIKA 2011”.
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
- Nu exista articole asemanatoare.
Alte articole scrise de Catalin Mosoia
Cercetarea romānească īn 2011 și perspective pentru 2012. Interviu Dragoș Ciuparu, președintele ANCS- Prof. Rolf-Dieter Heuer, directorul general CERN: Romānia se află pe drumul bun către aderarea la CERN
- Elita cercetării romāneşti şi europene s-a reunit la Bucureşti īn cadrul Forumului JRC
- Traseul absolvenţilor, reconstituit din raţiuni educaţionale strategice
