.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Prima strategie a cercetării de fizică din România consolidează inteligent viitorul domeniului
Este binecunoscută relaţia dintre alocarea fondurilor şi rezultate, dintre input şi output. Cum rezolvaţi problema resurselor financiare pentru a asigura succesul strategiei?
În cadrul proiectului am făcut o estimare a resurselor financiare (ca şi umane, de altfel) necesare realizării obiectivelor propuse. Sperăm într-o finanţare direcţionată către aceste obiective; vom face apoi tot ce putem pentru optimizarea folosirii fondurilor alocate şi obţinerea unui output pe măsura input-ului. Direcţionarea fondurilor se poate face prin organizarea de competiţii cu tematică impusă (top-down), fapt ce va contribui cert la concentrarea eforturilor şi creşterea performanţei ştiinţifice în direcţiile respective.
Cum va arăta fizica românească în 2020 pornind de la elementele şi obiectivele pe care le aveţi cuprinse în strategie în acest moment? Scenariul pesimist şi scenariul optimist.
Prefer un scenariu realist: întrevăd o fizică mult mai... interdisciplinară! 
Dragoş Ciuparu, preşedinte ANCS
Început promiţător
„Este remarcabil modul în care comunitatea ştiinţifică din fizică a înţeles să se mobilizeze pentru acest proiect şi rezultatele obţinute sunt pe măsură. Desigur, constituie un foarte bun început pe care trebuie să construim în continuare şi să identificăm cu adevărat acele zone şi acele tematici în care România poate face diferenţa, nu faţă de cercetarea românească, ci faţă de cercetarea europeană şi cea mondială. Aş vrea ca acele grupuri care sunt stimulate şi ajutate să-şi dezvolte capacitatea de cercetare să ajungă să joace în Liga Campionilor la nivel internaţional şi nu într-o competiţie regională a Europei de Est, a Europei Centrale etc. Poate că cele 11 domenii identificate ca fiind prioritare şi cu potenţial major ar putea fi diferenţiate de o asemenea manieră încât să le selectăm pe acelea pe care într-adevăr să le putem propulsa printre astrele cercetării în fizică.” Dragoş Ciuparu, preşedinte ANCS 
Nicolae Zamfir, director general IFIN-HH
Moment prielnic
„Un domeniu matur, cum este cercetarea de fizică din România, bazată pe o şcoală solidă, cu o prestigioasă tradiţie şi cu o prezenţă activă în lume, are bineînţeles nevoie de o strategie de dezvoltare. Fizica din România nu este la prima strategie, însă este prima după schimbările din 1989 în care s-a deschis faţă de restul lumii.
ESFRO apare la momentul potrivit. După vicisitudinile perioadei de tranziţie din anii ’90, în ultimii 5-6 ani situaţia finanţării cercetării ştiinţifice s-a stabilizat şi s-a îmbunătăţit considerabil. S-au asigurat astfel salariile cercetătorilor, iar infrastructura de cercetare a fost modernizată până la standardele internaţionale. Ca o consecinţă, mulţi tineri talentaţi, inclusiv o parte dintre cei care şi-au făcut studiile doctorale şi postdoctorale în mari centre de cercetare din lume, şi-au început activitatea în institutele de fizică din România. Mai mult, în 2010 România a devenit membru fondator al FAIR – Darmstadt, infrastructură în valoare de peste 1.5 mld. de euro, şi şi-a început oficial perioada de 5 ani pentru a deveni membru al CERN – Geneva.
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
- Nu exista articole asemanatoare.
Alte articole scrise de Alexandru Batali
IMNR, pe drumul creării unui grup de excelență în domeniul aliajelor cu entropie înaltă- Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca - inovație și excelență în educație și cercetare cu recunoaștere europeană
- Adrian Cuțitei, director general adjunct SGS România: „Competitorul nostru cel mai mare este chiar statul român”
- ICPE-CA: 20 de ani de evoluție și performanță ca institut național
