Revista >> Numarul 80 [noiembrie 2005] >> Cercetare

Universitatea Spiru Haret, echilibru intre „Declaratia de la Lisabona“ si „Procesul de la Bologna“

Alexandru Batali

21 Noiembrie 2005

Interviu cu prof. univ. dr Aurelian Bondrea, rectorul USH

Economia moderna, competitiva, bazata pe cunoastere, are nevoie de valorificarea potentialului cognitiv oferit de invatamantul superior si de cercetarea stiintifica, dar mai ales de forta conjugata a acestor doua domenii. Aceasta este tendinta mondiala la care doar Universitatile de elita reusesc sa se adapteze, legile performantei selectandu-le doar pe cele capabile sa faca fata schimbarilor si exigentelor evolutiei accelerate.
In urma cu cativa ani prof.univ.dr. Aurelian Bondrea si-a propus ca activitatea de cercetare sa devina una dintre cartile de vizita ale Universitatii Spiru Haret. In ce masura acest deziderat s-a implinit, o demonstreaza pozitia de lider ocupata de USH in Cartea Alba a Cercetarii Stiintifice din Universitatile Romanesti elaborata de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Am descoperit in USH cadrul ideal al formarii polivalente a resurselor umane, din perspectiva simbiozei dintre invatamantul superior si cercetarea stiintifica, gandita personalizat de rectorul Aurelian Bondrea.

Dezvoltarea economica a unei societati este dictata in buna masura de investitiile facute in activitatile de cercetare si dezvoltare. In ce masura succesul Universitatii Spiru Haret (USH) este generat de investitia in R&D? Cat la suta din bugetul USH merge in aceasta directie?

Este un fapt cunoscut ca nivelul de dezvoltare a unei societati este determinat, in mod esential, de evolutiile in domeniile stiintei, invatamantului si culturii. Cei trei factori sunt considerati adevarati piloni ai dezvoltarii. Cu atat mai mult, acum, la inceputul secolului XXI, importanta lor sporeste, iar relatia dintre cercetare si educatie ocupa un loc privilegiat in dezbaterile la nivel european si national.

In luna septembrie a.c., am luat parte, la Universitatea din Bologna, la conferinta anuala si la ceremonia de semnare, de catre Universitatea Spiru Haret, a Magna Charta Universitatum - document programatic, care proclama principiile fundamentale menite sa sustina, in prezent si in perspectiva, vocatia universitatii. Cu acest prilej, rectorii prezenti au dezbatut o tema de mare actualitate si interes: „Autonomia universitara in contextul european: reformularea relatiei cercetare-educatie intr-un cadru posthumboldtian“. Au fost subliniate importanta relatiei cercetare-educatie, dar si necesitatea stabilirii rolului universitatilor si a dezvoltarii resurselor umane in plan european, ambele domenii fiind considerate ca probleme strategice pentru dezvoltarea viitoare a unei economii competitive bazate pe cunoastere.

Dezbaterile desfasurate au evidentiat faptul ca, la nivel european, trebuie luate in considerare doua cai de dezvoltare majore. Prima este crearea asa-numitului „Spatiu european de cercetare“, cu referire la obiectivele formulate in Declaratia de la Lisabona, care pledeaza pentru cresterea resurselor alocate pentru cercetare la 3% din PIB pana in anul 2010. Acesta a fost obiectivul comun european stabilit in vederea transformarii Europei in cea mai competitiva economie bazata pe cunoastere la nivel mondial. O asemenea crestere a fondului de finantare, care se va infaptui, in principal, cu concursul sectorului industrial, va genera o extraordinara crestere a numarului de lucratori in slujba stiintei. Intr-adevar, domeniul stiintei nu se mai poate baza doar pe participarea unui grup restrans de intelectuali de elita, ci are nevoie de resurse umane intelectuale masive, ceea ce reprezinta o ocazie deosebita pentru ca universitatile sa-si consolideze rolul in societate, prin asigurarea instruirii profesionale a unui numar important de intelectuali.

Cel de-al doilea factor major, cu influenta asupra definirii cadrului de dezvoltare a universitatilor in context european, este asa-numitul „Proces de la Bologna“. Scopul este realizarea unui punct de convergenta a structurilor si titlurilor academice, adaptarea acestuia la nevoile societatii, in paralel cu crearea conditiilor pentru asigurarea unei mobilitati crescute a studentilor si profesorilor in spatiul european. Se urmareste, asadar, crearea unui „Spatiu european de invatamant superior“ pe langa „Spatiul european de cercetare“, care sa conduca, in final, la transformarea Europei unite in cea mai competitiva, dinamica si inovatoare economie din lume pana in anul 2010.

In acest context complex si de larga deschidere, simbioza intre invatamantul superior si cercetarea stiintifica reprezinta mecanismul optim al formarii resurselor umane inalt calificate.

Universitatea Spiru Haret a avut, de la infiintare, vocatia introducerii noului, in pas cu spiritul timpului. Intreaga sa activitate a fost marcata de imperativul modernizarii, calitatii si competitivitatii, iar, in prezent, este orientata spre compatibilizarea cu sistemul practicat in tarile UE, realizand o stransa legatura intre invatamant-cercetare si mediul social-economic.

In Universitatea Spiru Haret sunt alocate cercetarii fonduri importante. Au fost investite sume foarte mari pentru baza materiala proprie a cercetarii: tehnica de calcul performanta, dominant calculatoare de ultima generatie, copiatoare, scannere, microscop de inalta performanta; infiintarea si dotarea a peste 40 de laboratoare; constituirea a 10 centre de cercetare si mai multor colective care abordeaza teme comune de cercetare; infiintarea a 4 institute de cercetare si a unei clinici veterinare; o tipografie dintre cele mai moderne; editarea cu regularitate de reviste si carte stiintifica pentru fiecare specializare; organizarea de manifestari stiintifice, participarea cadrelor didactice si cercetatorilor la reuniuni stiintifice din tara sau din strainatate etc. La acestea se adauga cheltuielile de regie, suportate, in general, de Universitate, pentru temele de cercetare efectuate pe baza de contracte cu alte institutii nationale sau internationale.