Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Etica cercetării româneşti se aliniază standardelor internaţionale

30 Noiembrie 2011




Dr. Alexandru I. Cabuz, Consilier al Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică
alexandru.cabuz@ancs.ro

Problematica eticii şi bunei conduite în activitatea de cercetare a devenit extrem de actuală şi vizibilă în presa generalistă în ultimii ani, o dată cu apariţia unor cazuri de abateri intens mediatizate. Pentru a da doar câteva exemple amintim cazul Hwang Woo-suk din Coreea de Sud în domeniul celulelor suşă (2006), cazurile germanilor Joachim Boldt în domeniul anesteziologiei şi Karl-Theodor zu Guttenberg în drept (2010), precum şi cazul olandezului Diederik Stapel în domeniul psihologiei sociale (2011). Nici comunitatea ştiinţifică românească nu a fost la adăpost de astfel de scandaluri, printre cele mai mediatizate fiind cel al profesorului Mircea Beuran de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.

Deşi nu există studii sistematice şi acoperitoare care să cuantifice proporţiile fenomenului în sistemul românesc de cercetare, există totuşi indicaţii indirecte că aceste proporţii sunt semnificative raportat la dimensiunile sistemului. Aspectul cel mai izbitor al fenomenului în România, care ne plasează în contrast cu toate celelalte ţări în care astfel de scandaluri au izbucnit, este dificultatea remarcabilă de a sancţiona persoanele vinovate de abateri, la orice nivel, fie el local, în instituţia în cadrul căreia abaterile au avut loc, sau la nivel central, de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS). O posibilă explicaţie rezidă în-tr-un cadru legal necorespunzător. Până recent, existau pe de o parte mecanisme care stimulau frauda în mod inutil (de exemplu, obligativitatea publicării de cărţi pentru a promova în posturi academice de conferenţiar şi profesor în domenii unde cărţile nu reprezintă o componentă semnificativă a activităţii de cercetare), iar pe de altă parte mecanismele legale concepute a o sancţiona nu funcţionau satisfăcător (prof. Beuran a fost reconfirmat în funcţie de către o instanţă de judecată).

Actuala conducere a MECTS şi a Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) susţin implementarea unor măsuri urgente pentru ca în viitor abaterile de la etica şi buna conduită în cercetare să nu mai rămână nesancţionate.

Noile reglementări

În acest sens, cadrul legal aferent eticii în cercetare a fost modificat substanţial în acest an, iar MECTS şi ANCS speră ca în următoarele luni, pe măsură ce noile reglementări încep să producă efecte, prestigiul şi credibilitatea comunităţii ştiinţifice şi academice româneşti, parţial afectate în ultimii ani ai regimului comunist şi în perioada de la căderea acestuia, să fie restabilite la un nivel demn de locul pe care această comunitate îl ocupă în societatea românească.

Modificările legislative relevante sunt următoarele:

• Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, art. 306-310 şi 318-326;
• Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011 pentru modificarea Legii 206/2004 privind etica în cercetare;
• Ordinul ministrului Educaţiei nr. 5735/2011 pentru aprobarea regulamentului şi componenţei Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI).

Din punct de vedere procedural, aceste reglementări introduc un sistem de analiză şi de sancţionare a abaterilor pe două paliere: cel local, la nivelul instituţiei, şi cel central, la nivelul MECTS şi al celorlalte organe ale administraţiei publice centrale ce au unităţi de cercetare în coordonare sau în subordine.

În general, o sesizare este analizată şi soluţionată de către comisiile de etică ce trebuie organizate în fiecare instituţie. Aceste soluţii pot fi contestate însă la nivel central, prin înaintarea unei contestaţii către CNECSDTI. Fac excepţie următoarele cazuri ce pot fi sesizate direct către CNECSDTI, fără o analiză prealabilă la nivel local: abaterile grave (descrise mai jos), abaterile conducătorilor de instituţii, sau ale membrilor consiliilor de administraţie şi consiliilor ştiinţifice ale acestora, sau abaterile persoanelor ce ocupă poziţii de demnitate publică. Dacă la nivel local comisia de etică stabileşte una sau mai multe sancţiuni, acestea nu pot fi aplicate decât după o perioadă de 15 zile lucrătoare, timp în care persoana găsită vinovată poate contesta decizia la CNECSDTI.

În afară de aspectul procedural, noile reglementări introduc o serie de definiţii şi detalieri ale tipurilor de abateri de la etica şi buna conduită. În primul rând, plagiatul, confecţionarea de rezultate ştiinţifice şi introducerea de date false în solicitările de granturi sunt definite ca „abateri grave”.
Contractele de muncă ale persoanelor ce ocupă posturi didactice şi de cercetare, găsite vinovate de abateri grave de către CNECSDTI, încetează de drept la data constatării abaterii de către CNECSDTI.

Clasificarea abaterilor

Abaterile de la etica şi buna conduită în cercetare sunt de asemenea împărţite în cinci categorii:



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite
Universitatea A. Vlaicu din Arad
Verificati abuzul de autoritate al rectoritei Mihut Lizica-Marioara de la Universitatea A.Vlaicu din Arad care nu semneaza pe nici un proiect de cercetare daca nu este trecuta pe proiect in echipa de cercetare si platita. Daca nu credeti solicitati lista echipelor de cercetare de la fiecare proiect din universitatea Vlaicu. Doamna rectorita profesoara de gramatica este in toate proiectele chiar daca sint proiecte de economie, inginerie, informatica, fizica, chimie.
02 Decembrie 2011, 07:54:44
Titi
Si Sindicatul UNiversitar, Alma Mater, are vicepresedinte un BOU cu proiecte false. Dar il spijina cei din conducerea sindicatului, cica unul Hadar. Boul celalalt se lauda cu proiecte false de zerci de mii de euro. Plus ca nevasta lui este campioana in plagiat.
05 Decembrie 2011, 08:50:08