Revista >> Noiembrie-Decembrie 2011 [Nr. 140] >> Administratie publica

Semnătura electronică, obligatorie şi pentru microîntreprinderi

Luiza Sandu

30 Noiembrie 2011

Din noiembrie 2010, contribuabilii mari şi mijlocii au obligaţia să depună numai electronic declaraţiile fiscale. Din acest an, de la 1 iulie, semnătura electronică a devenit obligatorie şi pentru microîntreprinderi şi persoanele fizice autorizate din România. Declararea impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale se va realiza printr-o declaraţie unică, ce va fi depusă la unităţile fiscale teritoriale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

De asemenea, documentele pe care ofertanţii le încarcă în Sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP) trebuie semnate electronic, indiferent de tipul lor.

Potrivit H.G. nr 801/2011, începând din 26 septembrie 2011, înainte să încarce documentele în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), autorităţile contractante trebuie să le semneze electronic şi să le transmită la ANRMAP (Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice) pentru verificare.

Începând din 2007, instituţiile publice folosesc şi promovează semnătura electronică pentru transmiterea documentelor. Cele mai active în acest moment sunt: Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (pentru înregistrarea societăţilor comerciale, a persoanelor fizice autorizate, dar şi pentru depunerea anumitor cereri şi documente contabile), Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (pentru instituţiile financiare şi clienţii acestora este posibilă transmiterea electronică a documentelor), Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Privat (pentru transmiterea raportărilor), Inspectoratele Teritoriale de Muncă (pentru transmiterea raportărilor referitoare la personalul angajat).

În ceea ce priveşte administraţiile publice locale, Primăria municipiului Constanţa a fost prima din ţară care a introdus semnătura electronică. Personalul instituţiei care iniţial era folosit pentru asigurarea circulaţiei fizice a documentelor este acum angajat în alte activităţi, degrevându-se astfel volumul mare de muncă din cadrul unor compartimente şi eficientizând activitatea acestora şi a instituţiei în întregul său.

De asemenea, relaţia Primăriei Municipiului Constanţa cu partenerii săi (alte instituţii publice, mediul de afaceri, cetăţenii municipiului) s-a îmbunătăţit considerabil, mai ales datorită operativităţii şi timpului mai scurt în care se soluţionează anumite cereri. Utilizarea semnăturii electronice a adus şi economii la bugetul local, prin reducerea cheltuielilor cu materialele consumabile (hârtie, tuş, asigurarea mentenanţei imprimantelor etc.). Prin implementarea sistemului privind semnătura electronică a fost creată automat şi o arhivă electronică, în care au fost stocate toate actele şi documentele emise de instituţie, astfel încât timpii alocaţi de funcţionari pentru găsirea unui document au scăzut considerabil.

Cu toate acestea, există câteva obstacole.

„În administraţia publică se lucrează cu cetăţeanul, care este obişnuit, după modelul tradiţional, să primească o hârtie cu semnătură şi ştampilă. Indiferent dacă i se explică faptul că respectivul document este semnat electronic! Aceste concepţii funcţionează încă în România nu numai la nivelul cetăţeanului, ci de foarte multe ori şi în instituţii – când se solicită un document urmează întrebarea firească: «Unde este ştampila, unde este semnătura?». Un exemplu concret: Primăria Constanţa, care utilizează semnătura electronică de câţiva ani în relaţia cu cetăţeanul. Iată însă cum, pe certificatul de urbanism, de exemplu, se precizează clar că acel certificat a fost semnat electronic. Cetăţeanul primeşte certificatul în format fizic, respectiv pe hârtie, şi, pentru că au existat foarte multe discuţii cu privire la ce înseamnă să fie semnat electronic, respectiv aceeaşi întrebare «Ştampila, semnătura?», s-a inventat pur şi simplu o ştampilă. Care este aplicată de către o secretară pe toate aceste documente semnate electronic, tocmai pentru a se elimina temerile cetăţeanului vizavi de documentele pe care el le primeşte oficial din partea autorităţii administraţiei locale. Dar această procedură se aplică nu numai la nivelul unor documente uzuale, cum sunt certificatele de urbanism, autorizaţiile de construcţii etc., ci şi în cazul unor scrisori simple între instituţii. Dacă una dintre instituţiile între care se schimbă aceste scrisori nu are acest sistem implementat, apare automat reticenţa. Şi se solicită iar semnături şi ştampile“, explică pentru Market Watch Sevil Sumanariu, preşedinta ANIAP şi şef serviciu informatică Consiliul Judeţean Constanţa.

Numărul deţinătorilor de certificate digitale a crescut considerabil

În România există trei furnizori acreditaţi de certificate digitale.

Preţurile pentru un pachet care conţine certificatul digital calificat valabil timp de un an şi dispozitivul criptografic pentru crearea semnăturii electronice (token) sunt:

- 47 Euro + TVA la certSIGN. Livrarea prin curier rapid este gratuită şi tot gratuit primiţi, timp de un an, 60 de mărci temporale pe lună.
- 47 Euro + TVA la Digisign, cu livrarea plătită de client.
- 54 Euro + TVA la Trans Sped.