Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Proiectul Netcity a rămas īn urmă

22 Decembrie 2011




Controversat încă de la înfiinţare, proiectul Netcity va finaliza prima etapă în martie 2012, când reţeaua de telecomunicaţii va ajunge la o lungime de 846 km şi se va extinde cu 2.500 km în a doua etapă. Lucrările au fost estimate la peste 300 de milioane euro şi ar fi trebuit să se încheie în 2012.

Proiectul Netcity este realizat în baza unei concesiuni de lucrări publice pentru o perioadă de 49 de ani. Primăria Municipiului Bucureşti pune la dispoziţie spaţiul public, încasează o redevenţă anuală în cuantum de 12% din veniturile asociate închirierii de infrastructură şi devine proprietarul şi administratorul Netcity la finalul perioadei de concesionare.


În anul 2006, Primăria Municipiului Bucureşti a demarat realizarea documentaţiei necesare proiectul Netcity – reţeaua metropolitană de comunicaţii care să ofere integrat servicii de telecomunicaţii pentru Municipalitate şi pentru terţi. Deputatul Varujan Pambuccian, Vicepreşedinte al Comisiei pentru
Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, a fost iniţiatorul proiectului Netcity, proiect pe care administraţia bucureşteană şi l-a asumat ulterior ca parte din planul său de dezvoltare urbanistică. UTI Systems a câştigat licitaţia, având în calitate de subcontractori companiile Ericsson România şi Alcatel Lucent. Pentru realizarea, operarea şi administrarea reţelei NetCity, compania UTI Systems a înfiinţat o companie de proiect dedicată, Netcity Telecom S.A.


Proiectul a fost criticat în decembrie 2007, de către Asociaţia de Comunicaţii prin Cablu (ACC), care şi-a exprimat îndoielile că proiectul va fi viabil financiar şi care a dat în judecată autorităţile municipale. De asemenea, ACC este nemulţumită de concesiunea către UTI, considerând că monopolul astfel constituit ar putea împinge firmele de profil spre faliment.


În luna mai 2008, Curtea de Apel Bucureşti a anulat, prin decizie irevocabilă, hotărârea consilierilor municipali care prevede obligativitatea coborârii în subteran a cablurilor de telecomunicaţii.


Prima etapă a reţelei Netcity – finalizată peste patru luni

Prima etapă a proiectului Netcity va fi finalizată în martie 2012.


„Până în prezent a fost finalizat un procent de 65% din prima etapă a acestui proiect, care prevede racordarea tuturor străzilor şi bulevardelor principale din Bucureşti, respectiv 846 de kilometri de reţea. Acum sunt finalizaţi 550 de kilometri, urmând ca restul de 294 de kilometri să fie finalizaţi până la sfârşitul lui 2012. Peste 3.000 km de cabluri sunt deja instalate în reţeaua Netcity şi estimăm că peste 10.000 km vor fi instalaţi până în ultimul trimestru din 2012”, au declarat oficialii UTI.


Extinderea reţelei telecom va continua să necesite fonduri semnificative, în acest sens fiind atras un nou partener în structura acţionariatului Netcity Telecom, compania israeliană Elbit.


Reţele similare în Europa

În anul 2006, Londra şi Parisul au demarat proiecte similare Netcity-ului bucureştean. Primăria Parisului şi-a propus să asigure accesul a 80% din locuitori la reţeaua metropolitană până la finalul anului 2010. Abordarea londoneză a aplicat etape de proiect asemănătoare celor prevăzute de
dezvoltarea Netcity, începând cu realizarea reţelei de transfer de date în centrul financiar al metropolei şi apoi extinderea în restul capitalei. Proiectul FastWeb din Italia este un succes în Milano, atât în termeni economici, cât şi sociali. Efectul s-a putut măsura în creşterea numărului de sedii de companii, în accesul imediat al tuturor clădirilor metropolei (în număr de 46.000) la servicii de comunicaţii de înaltă viteză şi calitate.


Municipalitatea din Stockholm a dezvoltat Stokab ca infrastructură de telecomunicaţii în capitala Suediei. Proiectul a avut ca scop reducerea costurilor de acces ale operatorilor de servicii de profil şi, astfel, stimularea eficienţei afacerilor. Din 290 de comunităţi în Suedia, aproape 200 au acces liber la reţelele locale, ceea ce înseamnă că oricine poate închiria fibră şi capacităţi de transport, în condiţii egale. Aceste reţele deservesc şcoli, centre medicale, consilii locale etc. Deşi multe proiecte de fibră optică sunt finanţate din fonduri publice, există reguli stricte impuse de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte utilizarea acestor reţele. Accesul va fi comercializat en-gros către furnizorii de servicii, pe baze nediscriminatorii. S-a creat în acest fel un model de parteneriat public-privat pentru dezvoltarea şi exploatarea infrastructurilor broadband, asigurându-se totodată atât accesul necondiţionat, cât şi libertatea de alegere a utilizatorului final.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite