Revista >> Decembrie 2011-Ianuarie 2012 [Nr. 141] >> Cercetare

Cercetarea românească în 2011 și perspective pentru 2012. Interviu Dragoș Ciuparu, președintele ANCS

Catalin Mosoia

28 Decembrie 2011

Când vor fi făcute publice rezultatele evaluării?

În curând, ne vom întâlni cu specialiștii care au condus acest proces de evaluare, reprezentanții Tehnopolis Group Austria. Raportul lor va fi făcut public iar rezultatele și concluziile acestei analize vor constitui, practic, baza unor modificări de sistem pe care dorim să le facem - o corecție de parcurs, dacă vreți - astfel încât perioada care a mai rămas din implementare, 2012-2013, să fie cât mai eficientă și să conducă către ceea ce ne dorim cu toții, un sistem de cercetare românesc performant, cu rezultate demne de orice ranking internațional, relevante pentru economia și industria românească și care să ducă la progres economic şi social.

Ce urmează să se întâmple cu rezultatele evaluării și concluziile studiilor prospective?

Toate aceste documente, studiile prospective, raportul Tehnopolis, precum și alte rapoarte privind performanţa au scos la suprafață o serie de probleme de sistem privind relaționarea cercetării cu alte zone ale administrației românești, fie că vorbim de zona industriei, de relații sociale sau de societate în ansamblul ei. De exemplu, am avut un Functional Review prevăzut în acordul cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional care s-a încheiat cu o serie de concluzii și recomandări privind implementarea unor măsuri de reformă; chiar dacă este de acum aproape doi ani de zile, amintesc și de raportul realizat de Europe Innova la comanda Comisiei Europene. Ca să răspund la întrebare, toate aceste documente vor constitui baza de plecare pentru elaborarea unei noi strategii pentru perioada 2013-2020 care să conducă România cât mai aproape de obiectivele Europei ca întreg, la nivelul anului 2020.

Adică vor avea legătură și cu următorul Program Cadru?

Va trebui să țină cont de ceea ce își propune Programul Cadru european astfel încât strategia națională și cea europeană să fie coerente iar sistemul de cercetare românesc să fie integrat în ceea ce se cheamă European Research Area (ERA). Altfel spus, vrem să facem parte din comunitatea statelor membre ale Uniunii Europene și să ne valorificăm întregul potențial - nu doar de piață, de a absorbi produsele pieței comune, ci și de furnizor de știință, produse, servicii și tehnologii noi. Vrem să punem în valoare întregul potențial creativ pe care îl are România.

În Planul Național II se vorbește de nouă domenii prioritare. În ce măsură acestea coincid cu domeniile de cercetare din Europa?

Domeniile prioritare sunt identice cu cele pe care le-am avut în FP7. De altfel, Planul Național este structurat foarte asemănător cu Programul Cadru 7. Probabil, la vremea dezvoltării strategiei și a planului național, comunitatea a avut în vedere că o structură similară a PN cu Programul Cadru european ar crea o ușurință în accesarea fondurilor europene de cercetare. Realitatea a fost dură și foarte tranșantă și ne-a spus că nu-i chiar așa.

De aceea, probabil că o abordare mult mai sănătoasă ar fi să identificăm nevoile reale ale României, pe acestea să punem accentul iar contribuția noastră la ceea ce se cheamă cercetare europeană s-o aducem prin Programul Cadru. Adică, să-l folosim drept vehicul de conectare a mediului de cercetare românesc la mediul de cercetare și industria din zona europeană.

Cum s-ar rezolva problemele locale?

Problemele de acasă să le rezolvăm prin instrumente specifice și croite pe necesitățile pe care le are România. Deci, dacă România își identifică niște priorități în zona energiei, a mediului, a științelor sociale, a sănătății etc, pe acestea trebuie să punem accentul cu sistemul nostru de cercetare. Mai mult, trebuie să ne concentrăm pe sprijinirea industriilor competitive la nivel european. Adică, acolo unde avem capacitatea de export, unde suntem buni pe o anumită nișă de piață - acea nișă de piață trebuie susținută cu cercetare pentru ca să devină mai performantă, mai eficientă și astfel să rămână competitivă la nivelul pieței europene, și de ce nu, la nivelul pieței globale. Este ceea ce astăzi se cheamă Smart Specialization Strategy, strategia de specializare inteligentă, la care cu certitudine cercetarea, dezvoltarea și inovarea contribuie semnificativ. Acestea sunt instrumentele pe care se poate baza creșterea economică sustenabilă.

Puteți exemplifica câteva din industriile competitive din România?

De exemplu, ne uităm pe ce anume exportăm și care este valoarea adăugată a produselor exportate. Pentru că dacă importăm țesături și ață și vindem haine cusute nu se cheamă că avem valoare adăugată importantă. Dar dacă reușim să creăm un produs care înglobează o valoare adăugată foarte mare, atunci aceea este zona de competitivitate pe care trebuie să o sprijinim. Avem experiența cu industria IT, avem o mare rezervă de potențial în zona bioalimentară - acolo putem să facem diferența, în zona alimentelor prelucrate -, în zona tehnologiilor de vârf. Putem vorbi, de exemplu, de scannerul pe care MB Telecom a reușit să-l pună pe piață, sau despre ceea ce Infineon pune pe piață, sau de Dacia - vinde produse cu valoare adăugată importantă. Astfel de lucruri înglobează o cantitate mare de creativitate, sunt produse care au un lanț de dezvoltare suficient de lung astfel încât să creeze locuri de muncă şi profituri importante.

Cum comentați momentul Nokia în România?

Linia de asamblare pentru telefoane Nokia a fost o investiție care nu a produs efectele scontate, pentru că valoarea adăugată era foarte mică și a fost foarte simplu de retras de pe piață. Nu același lucru se poate spune despre situația când o companie mare reușește să apeleze la diferite firme mai mari sau mai mici din România care produc anumite componente în regim competitiv. Prin urmare, putem ieși pe piață cu produse competitive tocmai pentru că aceste lucruri înglobează o cantitate importantă de know-how și de avantaj tehnologic competitiv.

Cum vedeți cercetarea privată și cea de stat și care credeți că este mai productivă?

Cercetarea privată, prin natura lucrurilor, este cea care se axează pe aplicația directă și rapidă a rezultatelor. Aceasta există atâta timp cât o poate susține o industrie puternică. Din nou ne putem referi la industria auto pentru că avem în România un centru de cercetare privată care a fost pus la punct și pentru valorificarea potențialul care există.