.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Cercetarea romaneasca la granita dintre public si privat
Intrucat 19 noiembrie este „Ziua Cercetarii”, m-am gandit ca este momentul potrivit pentru a afla care este stadiul dezvoltarii cercetarii in zona de IT&C in Romania. Cercetarea este unul dintre domeniile importante in evaluarea nivelului de tara luat in calcul de Uniunea Europeana. In acest context am vrut sa descopar in ce masura mediul public este legat de dezvoltarea cercetarii aplicate in domeniul economic, respectiv mediul privat si care sunt tendintele in ce priveste cercetarea. In zona multinationalelor am intampinat dificultati in a obtine raspunsuri oficiale, incat am ajuns sa ma intreb de ce nu au interes sa promoveze partea de cercetare.
In acceptiunea clasica, cercetarea era impartita in fundamentala si aplicativa. In momentul de fata prin „Strategia Lisabona” se prefigureaza constructia societatii bazate pe cunoastere in spatiul european, ceea ce presupune orientarea pe latura aplicativa de natura economica. Conform acestui concept, si cercetarea fundamentala se polarizeaza spre rezultate concrete care sa fie preluate apoi in domeniul economic.
In strategia de la Lisabona se recomanda ca orice tara a UE sa consume 3% din PIB: 1% din bugetul statului si 2% fonduri atrase din economie. „Deocamdata suntem departe de asemenea valori, iar anul 2007 al integrarii se apropie. Evolutia este buna intrucat suntem pe panta crescatoare.“, ne-a mentionat Nicolae Vasile, presedinte al Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti.
Din punct de vedere calitativ, evolutia a fost mai buna pe latura fundamentala, decat cea aplicativa, fiind posibila la costuri reduse. „Acum cele doua ramuri se afla la intersectie: partea fundamentala a crescut, cea aplicativa este in scadere, rezultatul zilei de astazi este faptul ca doar 10-15 % din lucrarile de cercetare se regasesc in domeniul economic, cifra care nu este deloc satisfacatoare”, apreciaza Nicolae Vasile. Recent vicepresedintele CCIMB a publicat un articol in care prezinta cat de lung este traseul cercetarii aplicative pana a ajunge la finalitate, articol denumit «Cercetarea intre comoditatea excelentei si realitatea economiei de piata». Ideea reflectata este ca, din punct de vedere economic, cercetarea fundamentala este consum pur, iar cercetarea aplicativa inseamna dezvoltare.
Cercetarea aplicata se contureaza prin parteneriatele public-privat
Apropierea cercetarii de mediul privat este inca indepartata la noi, dar intuind aceasta departare de economie, UE a infiintat structuri virtuale numite platforme tehnologice. Acestea sunt structuri profesionale care aduc la un loc mediul de afaceri si mediul de experti, oameni care pot si e bine sa directioneze economia pe viitor. In aceasta structura privata, guvernul are rolul doar de initiativa, iar atragerea de surse de finantare incearca sa mentina raportul de 1 la 2 (1% din PIB de la buget si 2% din surse private).
In general, proiectele de cercetare-dezvoltare sunt realizate de consortii din ce in ce mai largi, formate din: institute de cercetare-dezvoltare, universitati, institutii publice (administratie publica, educatie, cultura etc.), agenti economici din domeniul IT&C, cat si din alte domenii (industrie, agricultura, constructii etc.), avand ca rezultate: modele conceptuale, teorii, ipoteze, tehnologii, sisteme, servicii noi - modernizate, dupa cum ne-a mentionat Doina Banciu, director general ICI (Institutul de Cercetare-Dezvoltare in Informatica).
Printre colaboratori ai ICI sunt: Siveco, IPA, Smart Techologies, Antheora, Administratia Porturilor Maritime din Constanta, INFOSIT, Ipacri, CFR Transauto, CFR Marfa, BPS Trading, Intermodal, Terminalul Bucuresti Nord pentru transport intermodal, Institutul pentru Tehnica de Calcul, Bucuresti International Proiect,, Asitrans, ALROM Slatina, Feron.
Si compania Softwin are colaborari cu universitati, institute de cercetare, companii private din peste 20 de tari, inclusiv Romania. „Unele dintre aceste colaborari sunt deja concretizate prin proiecte, altele sunt in faza de investigare a modalitatilor de cooperare si de realizare a propunerilor de proiecte in cadrul programelor nationale si internationale de cercetare-dezvoltare“, ne-a declarat Stefan Diaconescu, Department Manager Research & Development Softwin. In ceea ce priveste perspectiva, Softwin intentioneaza sa continue colaborarea internationala si sa extinda colaborarea interna, pe cateva proiecte de cercetare in desfasurare. Desigur, unele dintre ele vor trece in “productie“, ajungand in faza de valorificare.
Lohn-ul permite dezvoltare pe termen lung
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Tranziția verde, posibilă prin echilibrul între cercetarea academică și inginerească- IMNR, pe drumul creării unui grup de excelență în domeniul aliajelor cu entropie înaltă
- ICECHIM București – 20 de ani de istorie modernă
- IFA 2024: retrospectivă și perspectivă
- Cercetători - universitari: echivalare cu dus-întors
- Octavian Mădălin Bunoiu, decorat cu Ordinul Național „Serviciul Credincios”
Alte articole scrise de Monica Musca
