.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Cercetarea de excelenţă īn mecatronică şi integronică, domeniu prioritar şi decident - provocări şi oportunităţi
Desigur, în prezent se pune un accent deosebit pe brevetarea europeană sau internaţională, dar, din nefericire, costurile aferente acesteia sunt foarte mari şi greu de susţinut.
În viitor, INCDMTM, datorită importanţei mari a brevetării europene şi/sau internaţionale, aceasta fiind în criteriile de evaluare internaţională a institutelor naţionale de C-D, va aborda, prin selecţie şi importanţă ştiinţifică, să promoveze brevetarea europeană / internaţională în vederea diseminării şi transferului brevetului pe pieţele externe, pentru valorizare şi comercializare.
Cum decurge colaborarea cu instituţiile de profil din Învăţământul Universitar?
Colaborarea cu universităţile decurge foarte bine. Pe de o parte, sunt profesor universitar asociat la Universitatea Politehnica Bucureşti - Facultatea Inginerie Mecanică şi Mecatronică, la Universitatea Valahia Târgovişte - Facultatea Ingineria Materialelor, Mecatronică şi Robotică şi la Universitatea Titu Maiorescu Bucureşti, unde predau cursuri universitare de licenţă, master şi doctorat. De asemenea, sunt conducător de doctorate la Şcoala Doctorală pentru Ingineria Mecanică din Universitatea Valahia Targovişte, unde promovez proiecte de cercetare în domeniul Mecatronicii şi Integronicii, Roboticii şi Micronanotehnologiilor micronanomecatronice şi nanometrice. În acest sens, INCDMTM, încă din anul 2009, este partener ştiinţific în IOSUD-ul Universităţii Valahia Târgovişte. Pe de altă parte, în perioada 2000-2011, am colaborat, prin consorţii naţionale, în cadrul proiectelor de cercetare câştigate prin competiţiile naţionale ale Programelor de Cercetare, cu majoritatea universităţilor tehnice de profil din ţară, formând echipe comune de cercetare de talie europeană, fapt ce a determinat rezultate de excepţie şi o vizibilitate naţională completă şi chiar internaţională prin diseminarea informaţiilor ştiinţifice prin articole publicate în cadrul evenimentelor internaţionale şi a revistelor de specialitate din străinătate.
Tot la capitolul educaţie se înscrie şi Editura de specialitate „CEFIN” pe care am organizat-o, încă din anul 1991, cu obiec-tiv principal editarea Revistei Române de Mecanică Fină, Optică şi Mecatronică şi care, în prezent, este acreditată CNCSIS. Facem schimb de reviste de specialitate cu multe ţări europene (Polonia, Cehia, Portugalia, Bulgaria etc.), unde Revista Română Mecanică Fină, Optică şi Mecatronică, editată în limba engleză, are clasificarea CNCSIS B+, şi urmează să fie cotată ISI, fiind în acest sens înscrisă în două baze de date internaţionale (EBSCO şi ELSEVIER). Aşadar, editura CEFIN devine un „izvor viu” de informaţii şi cunoştinţe avansate din domeniile high/tech.
Care consideraţi că sunt principalele provocări prin care trece, în mod curent, cercetarea românească?
De când aşteptam această întrebare!
Plecând de la ideea de bază, că CERCETAREA & INOVAREA sunt MOTORUL oricărei societăţi, iar cine nu investeşte în CERCETARE & INOVARE, nu are nici un viitor, sunt nevoit să exprim că trebuie să avem MARE GRIJĂ de CERCETARE & INOVARE şi de CERCETĂTORI şi INOVATORI.
În primul rând, ar trebui să NE TREZIM odată pentru totdeauna şi SĂ DOVEDIM că CERCETAREA TREBUIE să reprezinte primul domeniu STRATEGIC în România, de COMPETENŢĂ, CUNOAŞTERE şi INTELIGENŢĂ, de lider în ECONOMIE, INDUSTRIE ŞI SOCIETATE, de transfer DE LA PROVOCĂRI LA OPORTUNITĂŢI, de realizare a OBIECTI-VELOR DE CREŞTERE ECONOMICĂ INTELIGENTĂ, DURABILĂ ŞI FAVORABILĂ INCLUZIUNII, de abordare DE ELEMENTE TRANSVERSALE IMPORTANTE, de a răspunde PROVOCĂRILOR SOCIETALE MAJORE, de a stimula EXCELENŢA BAZEI ŞTIINŢIFICE ESENŢIALĂ PENTRU DURABILITATE, PROSPERITATE ŞI BUNĂSTARE PE TERMEN LUNG, de a ridica LA MAXIM VALOAREA ADĂUGATĂ ŞI IMPACTUL ROMÂNIEI, de a aduce BENEFICII ECONOMICE, COMPETITIVE ŞI SOCIALE, de a asigura MASA CRITICĂ DE EFORTURI LA NIVEL DE PROGRAM ŞI DE PROIECT, de a ridica NIVELELE DE EXCELENŢĂ ŞI VIZIBILITATE, de a accelera COMERCIALIZAREA ŞI DIFUZAREA INOVAŢIILOR ÎN CADRUL PIEŢEI ŞI DE ARGUMENTAŢIE POLITICĂ ŞI CONTEXT GLOBAL AL PROPUNERILOR LEGISLATIVE.
ÎN CONTEXTUL ROMÂNIEI, CERCETAREA SAU MAI BINE SPUS SISTEMUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII nu poate fi comparat cu cele similare din ţările europene, fie că vorbim de ţările dezvoltate, fie de ţările în curs de dezvoltare ale Uniunii Europene.
De ce? În principal, finanţarea CERCETĂRII a fost pentru o lungă perioadă, 1990-2003 şi 2009-2012, o subfinanţare cronică şi fragmentată, iar pe ultima perioadă diminuată substanţial.
Nu spun acest lucru pentru a găsi scuze, căci fiecare manager de institut trebuie să-şi găsească resursele financiare din alte surse, precum finanţarea europeană pentru ofertarea de proiecte de cercetare în cadrul programelor europene, finanţarea privată pentru ofertarea de proiecte de cercetare şi execuţie pentru diferiţi agenţi economici şi pentru diferite IMM-uri etc.
Parerea ta conteaza: 
Ce mă aştept să īnvăţăm din această criză
