Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Soluţii geospaţiale universale sau platforme care se mulează pe industrie?

17 Martie 2012

Maria Vişan,
Director Implementare
Intergraph Computer Services
„Soluţiile geospaţiale complexe sunt percepute uneori de către companiile româneşti de utilităţi ca necesitând un efort prea mare, bătaie de cap şi costuri suplimentare, iar lipsa specialiştilor IT în domeniul geospaţial nu îmbunătăţeşte lucrurile. Însă experienţele altor companii de utilităţi din întreaga lume, care au avut curajul să îşi asume implementarea unui astfel de sistem, au arătat ca beneficiile depăşesc cu mult eforturile iniţiale.

Pentru mulţi dintre operatorii români, la problemele vechimii sau lipsei infrastructurii în zonele arondate sau dispariţiei industriilor mari consumatoare de dinainte de revoluţie, la impactul economic al reducerii puterii de consum a populaţiei, se adaugă problema identificării traseelor reţelelor, retrasării acestora folosind informaţiile care au existat cândva pe hârtie, care s-au deteriorat/rătăcit pe parcursul multor ani de transformări administrative majore.
De aceea, cred că includerea sistemelor geospaţiale complexe în planurile generale de investiţii pentru restructurare devine singura modalitate de a răspunde cerinţelor de modernizare şi dezvoltare a reţelelor pentru a le adapta la nevoile şi cerinţele prezentului. Sistemele de acum 20-30 de ani nu fac faţă sau impun costuri suplimentare pentru echilibrarea reţelelor şi deseori nu au nici un răspuns pentru activităţile de redimensionare corectă a pieţelor sau estimarea unor bugete de auto-susţinere ori pentru studii de protecţie a mediului. Şi când vorbesc de sistemele geospaţiale, mă refer în acest caz la acelea dezvoltate în mod special pentru această industrie.”

Când am creat această rubrică, obiectivul nostru nu a fost să scriem despre tehnologii, ci despre ceea ce fac oamenii cu acestea, felul în care îşi rezolvă problemele geospaţiale cu o aplicaţie sau alta, cu un sistem informatic sau altul. Cu toate acestea, din când în când, o privire din cealaltă perspectivă poate arunca o nouă lumină asupra felului în care echipele manageriale pot aborda procesul de decizie al implementării unui sistem sau al altuia.

Uneori, conştientizarea nevoii de implementare a unui sistem geospaţial nu este suficientă, şi când un domeniu precum cel al utilităţilor şi energiei este presat de nevoi de informatizare, alegerea tehnologiei care va sta la baza viitorului sistem informatic poate reprezenta diferenţa dintre un buget bine investit şi bani pe jumătate aruncaţi pe fereastră.

Utilităţile, o provocare pentru sistemele geospaţiale „clasice”

Companiile de utilităţi, mari sau mici, fie ele electrice, de gaze, de comunicaţii sau de apă au un element în comun: investiţiile mari de capital în propriile sisteme de transport şi distribuţie. În încercarea de a găsi soluţii pentru a-şi proteja aceste investiţii, de a gestiona mijloacele fixe răspândite pe o arie largă, precum şi conexiunile cu alţi operatori sau alte reţele, companiile din aceste industrii au început încet, încet să realizeze că sistemele manuale sau semiautomate de management al infrastructurii sunt ineficient de laborioase, cu un coeficient mare de eroare şi mult prea lente. Astfel, în ultimii ani (şi România nu face excepţie) tendinţa de rezolvare a acestei probleme a fost implementarea sistemelor informatice geospaţiale. Însă sistemele „normale” geospaţiale, oricât de performante ar fi în alte domenii, nu oferă nivelul de eficienţă şi specificitate necesar unei industrii atât de particulare. Acestea au nevoie de un sistem de baze de date geospaţiale al întregii reţele, capabil să elimine redundanţele sau procesele duplicate, unul care să rafineze toate fluxurile de lucru specifice întregii infrastructuri de utilităţi. În această nouă paradigmă, sistemele informatice trebuie să satisfacă nu numai nevoia de gestionare a unor infrastructuri mult mai mari, dar şi de management al forţei de muncă în condiţiile în care angajaţii din majoritatea companiilor energetice sau de utilităţi planifică, concep, construiesc, întreţin sau operează cu elementele de infrastructură diversificate şi dispersate pe arii geografice întinse.

Confruntându-se cu un mediu de operare din ce în ce mai dinamic, infrastructurile au intrat deja în era reţelelor „inteligente”, a căror operare informatizată se îndreaptă în direcţia nu demult considerată SF a auto-operării şi auto-menţinerii. Companiile de utilităţi nu se mai confruntă doar cu presiunea de a oferi clienţilor gazul, apa sau energia de care au nevoie, la timp şi în parametri, ci şi cu necesitatea de a conserva mediul în care trăim, de a economisi resursele naturale ale planetei. Pentru a găsi un echilibru economic între aceste două forţe concurente, companiile de utilităţi au nevoie de soluţii software sofisticate, eficiente şi scalabile la nivelul întregii instituţii. Pentru un astfel de domeniu, acest obiectiv nu poate fi atins decât cu tehnologii construite în mod specific, pe baza celor mai bune practici din industria căreia i se adresează.

O industrie aparte, cu nevoi specifice

Nevoia unui nivel ridicat de integritate a datelor şi de performanţă interactivă în managementul infrastructurii depăşeşte posibilităţile sistemelor GIS „generice”. Managementul infrastructurii în utilităţi implică gestiunea unor reţele largi de resurse fizice, uneori constând din sute de mii de piese de echipament explicit conectate şi care pot fi larg dispersate geografic, dar care trebuie administrate şi localizate într-un singur sistem prin multipli parametri geospaţiali. Integritatea datelor este crucială şi integrarea verticală sau orizontală este vitală pentru supravieţuirea companiei. O soluţie viabilă şi flexibilă de management al infrastructurii trebuie să fie capabilă să interacţioneze fără hopuri cu sistemele informatice complementare ale propriei instituţii şi ale altora, în special cu cele legate de operaţiuni şi de raportare financiară. Integrarea la nivelul întregii instituţii necesită o soluţie superioară de management al infrastructurii, capabilă să interacţioneze corect şi eficient cu alte sisteme de tip CRM, ERP, SCADA, MIS, pentru managementul lucrărilor şi a intervenţiilor sau financiar. De aceea, o soluţie geospaţială generică, oricât de bine ar fi realizată, nu poate suplini performanţa unui sistem bazat pe o tehnologie concepută din capul locului pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor industriei în sine.

În numărul următor, vom prezenta exemple concrete de companii de utilităţi care au implementat un sistem geospaţial complex, care a contribuit la îmbunătăţirea semnificativă a performanţelor economice şi operaţionale ale acestora.

Obligaţii pentru companiile de utilităţi

Şi pentru România, crearea infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale a devenit o obligativitate încă din 2010, ceea ce presupune că toate companiile de utilităţi vor trebui să furnizeze traseele reţelelor administrate (sub coordonarea Consiliului INIS) ca subset al infrastructurii pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană. Această obligativitate presupune identifica-rea, colectarea şi încărcarea acestor trasee în sisteme deschise, standard care să poată fi expus direct, fără efort de prelucrare şi conversie, către autorităţile responsabile.
Intergraph G/Technology utilizează modele de date concepute special pentru diferitele industrii în care îşi găseşte aplicabilitatea – spre exemplu G/Comms pentru reţele de telecomunicaţii, G!Nius pentru administraţii publice, distribuţie apă, încălzire, canalizare, reţele de electricitate sau gaz, telecomunicaţii sau cu ajutorul extensiilor dezvoltate pentru gestiunea reţelelor de fibră optică şi se detaşează de eşalonul aplicaţiilor geospaţiale prin faptul că a fost concepută de la bun început să răspundă regulilor de business ale acestei industrii (utilităţile).

Ce înseamnă G/Tech pentru utilizator:

- Integrează managementul geo-spaţial al elementelor de reţea şi infrastructură cu activităţile de suport operaţional şi cu aplicaţiile de livrări de servicii;
- Oferă un mediu de lucru bazat pe o bază de date geospaţială unică, ceea ce permite transmiterea şi primirea de date din întreaga instituţie, în toate sensurile;
- Reduce costurile totale de admi-nistrare şi permite o reacţie rapidă şi eficientă la oportunităţile de piaţă şi la noile cerinţe ale clienţilor, printr-un management complet al resurselor la nivelul întregii instituţii;
- Reduce erorile şi redundanţa prin utilizarea capacităţilor native de validare şi detectare a conflictelor şi îmbunătăţeşte calitatea datelor prin regulile de business predefi-nite specifice fiecărui tip de reţea, prin funcţiile integrate de proiec-tare, estimare şi analiză;
- Modelează configurarea şi distri-buţia fizică şi logică a reţelelor (de telecomunicaţii, distribuţie de apă, încălzire, canalizare, electricitate sau gaz), ceea ce permite un proces mult mai eficient de luare a deciziilor, mai ales când sunt utilizate împreună pentru decizie privind coordonarea infrastructurilor la nivelul administraţiilor locale sau între operatori.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite