Cloud Computing >> Private Cloud >> Stiri si comunicate

Ce beneficii poate genera Virtual Desktop Infrastructure?

Radu Ghitulescu

27 Martie 2012

Virtual Desktop Infrastructure reprezintă, conform specialiştilor, unul dintre factorii care contribuie la creşterea agilităţii de business şi a eficienţei utilizatorilor finali, dar mai ales la eficientizarea activităţii departamentului IT. Sunt beneficii tangibile, care pot genera, în timp, economii reale.

Companiile europene cheltuie anual, în medie, între 205 şi 240 de euro pentru fiecare staţie de lucru pe care o deţin, se arată într-un studiu realizat de IDC la începutul acestui an. Conform sursei citate, repartiţia cheltuielilor este următoarea: aproximativ 50% reprezintă costurile cu personalul intern care se ocupă de administrarea respectivelor staţii de lucru; 35% este preţul aplicaţiilor software şi între 15 şi 20% reprezintă costul personalului extern.

Pentru companiile care deţin parcuri de calculatoare de peste 100 de staţii de lucru, de exemplu, rezultatul studiului IDC este un semnal clar că trebuie să înceapă să analizeze oportunitatea unor soluţii mai economice, criteriul de selecţie fiind, în primul rând, randamentul investiţiei (Return on Investment, RoI). Proces care nu are de ce să fie unul de durată, pentru că Virtual Desktop Infrastructure (VDI) este o soluţie care există de câţiva ani buni pe piaţă şi care a atins nivelul de maturitate necesar asigurării beneficiilor promise de vendori.

Aceasta nu înseamnă, din start, că nu există şi critici pertinente vizavi de modelul VDI. Care nu ţin doar de complexitatea procesului de implementare sau de faptul că ren-tabilitatea unui proiect de tipul VDI nu face sens în cazul companiilor de dimensiuni mici şi medii (sub 40-50 de staţii de lucru), ci „atacă“ însuşi argumentul randamentului investiţiei. Un punct de vedere just, dar care necesită două precizări importante: calculul RoI pentru orice proiect software care implică implementarea unor sisteme informatice complexe este dificil de realizat şi necesită timp. În cazul infrastructurilor de tipul virtual desktop, conform aceluiaşi IDC, economiile pe care proiectele VDI le genererează se situează undeva în jurul a 50%, din costurile generate de o infrastructură bazată pe staţii de lucru. Cu precizarea că acest calcul este realizat pe o perioadă de 5 ani. Ceea ce înseamnă că efortul investiţional consistent în faza iniţială se amortizează treptat. Model care, desigur, nu convine companiilor mici şi mijlocii, cu resurse financiare reduse, şi pentru care amortizarea rapidă a investiţiei este un imperativ major.

Mai mult decât Payback

RoI nu înseamnă, însă, doar amortizarea/recuperarea investiţiei (Payback), acesta nefiind decât un element al calculului complex pe care îl presupune aplicarea modelului de randament al investiţiei.

Beneficiile pe care le poate genera un proiect de tip VDI provin din mai multe surse. Pe de o parte este vorba de econo-mii, iar pe de alta de câştiguri de eficienţă, nu doar la nivelul departamentului IT, ci şi la nivelul utilizatorului final.

Principalul argument în panoplia vendorilor de soluţii VDI rămâne, însă, reducerea efortului departamentului IT. Prioritizarea acestui argument se datorează în bună parte faptului că reducerea gradului de încărcare a IT-ului poate fi mai uşor cuantificată financiar. Şi poate fi demonstrată, practic, rapid.

„Modelul tradiţional bazat pe staţii de lucru este nesigur prin natura sa, inflexibil şi greu de administrat, prin urmare aparţine trecutului“
Forrester Research – („Demystifying Client Virtualization“)

Sistemul clasic de lucru, bazat pe o reţea de staţii de lucru clasice, implică ma-nagementul unui parc de PC-uri dotat fiecare cu un profil propriu, definit de configuraţia hardware, sistem de operare, date de configurare, aplicaţii şi documente (date). Gestiunea unei astfel de reţele presupune un efort susţinut din partea IT-ului, având în vedere că, de exemplu, operaţiunile de patch sau upgrade implică operarea individuală a fiecărei staţii de lucru. Ceea ce, în cazul unui parc de PC-uri de mari dimensiuni, înseamnă un volum de timp considerabil. Iar dacă operaţiunile nu pot fi realizate în orarul de lucru al utilizatorilor finali, aceştia având nevoie de disponibilitate 100% a staţiei de lucru, sau dacă este vorba de lucrători mobili dotaţi cu notebook-uri, sau de companii cu mai multe subsidiare dispersate geografic, dar fără personal IT, situaţia se complică simţitor...

Iar soluţia plasării în sarcina utilizatorilor finali a unor atribuţii precum actualizarea sistemelor de operare, de exemplu, implică asumarea cu bună ştiinţă a unor riscuri mult peste nivelul acceptabil.