Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

ICSI Rm. Vâlcea, în avangarda implementării şi dezvoltării tehnologice a energiilor regenerabile

17 Aprilie 2012



>
Prof. univ. dr. Ioan Ştefănescu,
Director General ICSI Rm. Vâlcea

Dezvoltarea energiilor regenerabile este o prioritate europeană şi, în acelaşi timp, unul dintre domeniile în care sunt proiectate investiţii semnificative, atât din punct de vedere uman, cât şi financiar. În prezent, există o emulaţie în ceea ce priveşte aspectele de business ale acestui domeniu, iar cercetarea reprezintă un suport tehnologic atât pentru implementarea cu succes de noi surse de energie, cât şi pentru identificarea, în mod ştiinţific, a oportunităţilor şi posibilităţilor specifice ale României. Pe baza energiilor regenerabile, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice – ICSI Rm.Vâlcea a pus la punct în ultimii ani o nouă direcţie de dezvoltare. Directorul general al Institutului, prof. univ dr. Ioan Ştefănescu, ne-a oferit o imagine actuală a realizărilor şi a perspectivelor aduse de cercetarea acestui domeniu, al cărui potenţial nelimitat îl explorează zi de zi, alături de specialiştii pe care a reuşit să-i atragă în jurul său.

Care sunt atuurile Institutului pe care îl conduceţi în cercetarea energiilor regenerabile, astfel încât să poată ţine pasul cu schimbările tehnologice rapide ce au loc în acest domeniu pe plan mondial?

Este important de ştiut că am ajuns să ne implicăm în acest domeniu venind dintr-o topică adiacentă: tehnologiile hidrogenului.
ICSI Rm.Vâlcea este cunoscut în comunitatea ştiinţifică românească drept promotor al domeniului tehnologiilor energetice ale hidrogenului, postură din care am început să dezvoltăm aplicaţii şi sisteme demonstrative care utilizează pilele de combustibil şi elementele aferente. În acest fel, pornind de la posibilităţile de integrare a surselor de energie regenerabile, ne-am extins aria de investigare şi de lucru către dezvoltarea de noi sisteme sustenabile de producere de energie. Doresc să subliniez că beneficiem atât de un suport tehnologic de investigare extrem de modern – şi mă refer în mod special la infrastructura Centrului Naţional pentru Hidrogen şi Pile de Combustibil (CNHPC) – cât şi de un grup de lucru cu reală experienţă în abordarea unor teme de dezvoltare tehnologică. De altfel, cred că acesta este „atuul” Institutului în acest domeniu: existenţa unui colectiv de lucru cu reală experienţă şi pregătire în cercetarea tehnologică. Mai mult, Institutul este partener în multiple colaborări în proiecte din domeniu, astfel încât, acolo unde expertiza noastră nu este suficientă, apelăm adesea la colaboratori, în special din domeniul universitar.

În plus, trebuie să menţionez că acest domeniu al „energiilor regenerabile” beneficiază practic de noi dezvoltări din diverse alte topici ale cercetării, începând de la fizica materialelor şi până la electrochimie şi termotehnică. Din acest punct de vedere, sarcina noastră este întrucâtva deosebită de a celor care lucrează într-un alt domeniu al cercetării. Trebuie să fim continuu informaţi şi la curent cu tot ceea ce reprezintă succese în aceste diverse domenii tehnologice şi să încercăm să proiectăm soluţii pentru a pune în practică aceste realizări. A „profita” de noile inovări în multe domenii ale cercetării şi a le aplica este practic principala noastră activitate. Din acest punct de vedere, suntem într-adevăr conectaţi la toate noutăţile din domeniu şi încercăm să le implementăm şi să le aplicăm pentru sistemele noastre demonstrative.


Centrul Naţional pentru Hidrogen şi Pile de Combustibil

Care sunt cele mai importante parteneriate, colaborări pe care Institutul le-a dezvoltat pentru a-şi consolida viitorul în cercetarea dedicată energiilor regenerabile?

Atunci când vorbesc de energii regenerabile mă refer şi la tehnologiile hidrogenului, dat fiind faptul că acestea au devenit strâns legate în ultima perioadă de timp. Dacă ne referim la reţelele de profil, este important de ştiut că, încă din 2009, CNHPC este membru al Grupului JTI-Joint Undertaking on Hydrogen & Fuel Cell (Iniţiativa Tehnologică comună în domeniul hidrogenului şi pilelor de combustibil), grup european însărcinat cu derularea politicilor şi proiectelor în energetica hidrogenului – domeniu prioritar pentru Comisia Europeană. La nivel naţional, suntem pe cale să realizăm o Asociaţie profesională a Hidrogenului, care va atrage toţi actorii interesaţi în acest domeniu. În ceea ce priveşte relaţiile de colaborare internaţionale, ne aflăm în discuţii avansate cu câteva Instituţii din China pentru a începe proiecte comune. Mai mult, suntem implicaţi în mai multe parteneriate europene pe probleme punctuale, legate de hidrogen şi de integrare a resurselor regenerabile.

Playerii au nevoie de un „teren” pentru a evolua şi a obţine performanţe notabile. Ce infrastructură aţi pus la punct pentru a obţine rezultatele pe care le doriţi?

În primul rând, vreau să subliniez că una dintre dorinţele noastre speciale a fost să dezvoltăm în cadrul Institutului un număr de aplicaţii de tip demonstrativ, care să poată fi utilizate ca bază de testare pentru cercetătorii noştri, dar şi pentru orice entitate interesată de cooperări în această zonă. De altfel, aceasta a fost şi ideea de bază a creării CNHPC ca transformare a sa într-un nucleu de susţinere şi sprijin pentru cercetările din România în domeniul hidrogenului. Avem deja realizări în această direcţie: un mic sistem de producere a energiei din sursă eoliană, cu o geometrie specifică, o mică platformă fotovoltaică cu o putere de aprox. 2 kW şi, în construcţie, un sistem concentrator solar, destinat să fie cuplat cu diverse sisteme de conversie a energiei. Toate acestea sunt în mod uzual utilizate în cadrul experimentelor şi aplicaţiilor pe care le dezvoltăm aici.
O a doua direcţie de dezvoltare a infrastructurii de cercetare se bazează chiar pe noua noastră facilitate – laboratorul CRYO-HY, care va conlucra cu CNHPC în multe proiecte comune. Spre exemplu, un astfel de proiect se referă la realizarea unei staţii de alimentare cu hidrogen (gaz şi lichid) pentru autovehicule, bazat pe energie regenerabilă, care va putea fi utilizată şi pentru cele două platforme mobile pe care le avem în cadrul Institutului.

>
Prof. univ. dr. Ioan Ştefănescu, director general ICSI Rm. Vâlcea,
alături de prof. dr. Mihai Varlam, directorul
Centrului Naţional pentru Hidrogen şi Pile de Combustibil

În ceea ce priveşte investiţia în Centrul Naţional pentru Hidrogen şi Pile de Combustibil, cum a condus aceasta la dezvoltarea cercetării în energii regenerabile?

Crearea CNHPC a reprezentat „punctul de start” al cercetării în domeniul energiilor regenerabile în cadrul Institutului nostru. Pe măsură ce cercetările noastre în aplicaţiile energeticii hidrogenului au avansat, am ajuns şi la investigarea unei posibilităţi cu impact economic semnificativ : modalitatea de a integra sursele de energii regenerabile în cadrul sistemului energetic naţional, printr-un management complex al puterii şi prin dezvoltarea unui sistem de stocare energetic prin producere de hidrogen. De altfel, unul dintre modelele noastre demonstrative aflate în cadrul CNHPC este aşa-numitul „Peak Power Management”, prin care un sistem mixt de energii regenerabile, fotovoltaic şi eolian, este cuplat la un centru de stocare şi furnizare putere dotat cu un electrolizor şi un ansamblu de pile de combustibil. Este unul dintre succesele noastre importante, cu care de altfel am fost prezenţi la Expoziţia anuală tehnologică de la Hanovra în 2010. De aici, a urmat bineînţeles şi ideea că, pentru a prezenta sisteme complexe integrate, trebuie să ne implicăm în mod substanţial şi în dezvoltarea surselor de energie regenerabilă. Astfel, am ajuns să fim parteneri efectivi în consorţii pentru proiectarea şi dezvoltarea de proiecte pentru realizarea de câmpuri fotovoltaice, am început să dezvoltăm proiecte interne pentru realizarea de noi concentratoare solare sau de sisteme de iluminat stradal bazat pe resurse regenerabile. În prezent, există o mare diversitate în ceea ce priveşte posibilităţile de investigare în acest domeniu, iar ICSI Rm.Vâlcea este pregătit să exploreze orice zonă care ar putea oferi oportunităţi interesante de aplicare comercială.

Institutul derulează un proiect important, CRYO-HY, ce urmăreş-te crearea unei noi facilităţi de cercetare în domeniul temperaturi-lor joase. Există o corelaţie între această investiţie şi domeniul despre care discutăm, energia?

În esenţă, proiectul este gândit să dezvolte în cadrul Institutului una dintre cele mai moderne facilităţi de cercetare în domeniul criogeniei, ţinând cont cel puţin de estul Europei. Proiectul are, însă, ca ţinte finale, dezvoltarea de tehnologii energetice noi, în special în ceea ce priveşte transportul şi stocarea energiei. Structura de cercetare în domeniul temperaturilor scăzute este gândită ca un ansamblu de laboratoare de investigare analitică în jurul unei hale de testare, având un lichefactor complex de heliu şi hidrogen, ca suport vital pentru derularea de experimente în domeniul de temperaturi 4-20 K.

Dorim să ne implicăm şi cu această nouă facilitate în domeniul cercetării noilor forme de energie şi să „profităm” de expertiza noastră în cercetarea criogeniei pentru a aplica aceste rezultate în cadrul noilor sisteme energetice. Posibilităţile de explorare a aplicaţiilor supraconductoare în transportul şi stocarea energiei, precum şi investigarea comportării unor noi materiale în domeniul de temperaturi foarte scăzute, chiar de 0.5 - 4K, sunt lucruri la care doar visam acum câţiva ani şi la care, să fiu cinstit, visează chiar şi mulţi cercetători din alte ţări.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite
curiozitate
Faceti un reportaj privind evaluarea institutului la nivel national si international. Prezentati care este raportul intre banii cheltuiti si rezultate, banii cheltuiti pe echipamente fata de pretul real la furnizor.
23 Noiembrie 2012, 10:01:29