Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Iarna nu-i ca vara...asta, daca nu ai GIS

21 Decembrie 2005



Claudiu Zoicas, Sef Birou Monitorizare Situatii de Urgenta si Dispecerat, ISU Bihor


Sezonul rece implica in mod evident, o serie de dificultati din punctul de vedere al interventiei in situatii de urgenta. In cazul interventiei pentru stingerea unui incendiu spre exemplu, identificarea hidrantilor subterani este ingreunata de stratul de zapada, iar timpul de raspuns creste semnificativ. De asemenea, creste riscul de producere a accidentelor in intersectii in conditiile carosabilului alunecos, ceea ce poate insemna inclusiv blocarea temporara de drumuri. Unele portiuni de drum accesibile in conditii de carosabil uscat sau umed, devin impracticabile in conditii de iarna, impunand alegerea unor trasee ocolitoare pentru autospecialele de interventie avand peste douazeci de tone.


La prima vedere aceste probleme par conditii date, inerente sezonului rece si sunt acceptate pentru ca „iarna nu-i ca vara”. Totusi, unele dintre aceste dificultati pot fi ameliorate folosind un sistem informational geografic. Partea care urmeaza a acestui articol consta in imaginarea unor solutii la unele dintre aceste probleme, cred eu fezabile si care de altfel se constituie in obiective ale unui proiect desfasurat in cadrul consortiului GIS initiat de Primaria Municipiului Oradea, din care face parte si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „CRISANA” al judetului Bihor.


O aplicatie de identificare a traseului optim de deplasare spre locul incendiului este foarte utila in orice anotimp, dar in sezonul rece, avand in vedere cresterea numarului situatiilor in care drumurile sunt blocate ca urmare a accidentelor de circulatie, o astfel de solutie poate salva vieti. Urmatoarea analiza comparativa este relevanta.


Un scenariu posibil


Situatie reala: garda de interventie este anuntata de producerea unui incendiu la o anumita adresa din municipiul Oradea. Seful garzii de interventie nu stie ca pe traseu s-a produs un ambuteiaj si intra in zona respectiva, timpul de interventie crescand in consecinta cu 10 minute fata de situatia in care ar fi avut informatia si ar fi ales un traseu alternativ. Desi conducatorii autospecialelor de interventie cunosc foarte bine orasul, in astfel de situatii experienta nu le este de folos.


Situatie imaginara: politia este anuntata de blocarea drumului si introduce informatia in sistemul informational geografic integrat. Dispecerul de la pompieri anuntat de producerea incendiului introduce adresa locului producerii acestuia si obtine drumul optim, care ocoleste zona cu drumul blocat despre care tocmai s-au introdus date in sistem de catre politie. Seful garzii de interventie vizualizeaza pe aparatul cu dispozitiv GPS din dotarea autospecialei traseul optim, intelegand motivul alegerii traseului alternativ. In ceea ce priveste hidrantii stradali, acestia sunt verificati si identificati in „timp de pace”. Astfel, saptamanal, doua echipe a cate doua persoane verifica pe trasee prestabilite starea hidrantilor, la fiecare sase luni situatia hidrantilor din intregul municipiu fiind actualizata. In timp, modul in care au fost valorificate rezultatele acestei verificari a fost imbunatatit substantial.


Etape de lucru


Astfel, intr-o prima etapa datele rezultate erau inscrise intr-un carnet, urmand ca, semestrial, o situatie centralizatoare sa fie trimisa Regiei Apa Canal pentru a fi luate masuri de remediere a defectiunilor constatate. In aceasta etapa informatia nu era folosita eficient la interventiile de stingere a incendiilor. De altfel, harta municipiului, folosita de pompieri, nu continea imobilele si, in consecinta, marcarea pe aceasta harta a pozitiei hidrantilor era evident aproximativa.


Intr-o a doua etapa, aceasta constituind de fapt situatia reala, sau starea actuala de fapt, harta municipiului a fost completata cu imobilele, ceea ce a permis pozitionarea cu mai mare precizie a hidrantilor folosind acest reper. Varianta catalog A3 a acestei harti, a fost folosita de echipele care verificau pe teren hidrantii, pentru a identifica mai usor pozitiile acestora si pentru o mai usoara actualizare pe harta din dispecerat, la intoarcere din teren. Astfel, in aceasta etapa informatia despre starea hidrantilor devine utila si pentru seful garzii de interventie.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite