Revista >> Mai-Iunie 2012 [Nr. 145] >> Lumea Geospatiala

Companiile de apă-canal şi activitatea lor de informatizare geospaţială

Luiza Sandu

22 Mai 2012

Operatorii de apă şi canalizare din România au fost obligaţi, conform directivelor Uniunii Europene, să-şi extindă competenţele şi să devină operatori regionali până în 2018, altfel vor fi desfiinţaţi. Pentru a atinge acest obiectiv, au nevoie nu numai de fonduri uriaşe, ci şi de un sistem informatic integrat care să-i ajute pe termen lung. Liantul tuturor aplicaţiilor, un sistem GIS a devenit o soluţie aproape obligatorie. Compania de Apă Oradea şi Apa CTTA Alba sunt doi operatori aflaţi la poluri opuse: primul cu ani buni de experienţă GIS, al doilea aflat, încă, la început de drum.

Fondurile alocate sectorului de mediu din România de către Comisia Europeană, pentru perioada 2007-2013, se ridică la peste 5,6 miliarde de euro. Sectorul apă/apă uzată din Axa 1 va beneficia de 60% din fondurile europene alocate POS Mediu (60%).

Eugen Ioniţă, director la Unitatea de implementare a proiectului APA CTTA ALBA, povesteşte cât de greu le-a fost să obţină finanţarea: „În obţinerea finanţării pentru proiectul major de extindere şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Alba, dificultăţile au fost numeroa-se. De exemplu, definirea aglomerărilor a fost obiectul unei negocieri de aproape un an între noi, Ministerul Mediului, consultanţii angajaţi pentru aplicaţia de finanţare şi reprezentanţii Comisiei Europene la Bucureşti; greu am obţinut şi numeroasele hotărâri ale consiliilor locale şi ale consiliului judeţean; durata 6-8 luni pentru obţinerea avizelor de mediu, durata de 3-4 luni pentru obţinerea avizelor de gospodărire a apelor. În total, aplicaţia de finanţare nu se poate întocmi mai repede de doi ani la proiectele majore, dar asta cu condiţia ca judeţul respectiv să aibă întocmit un master plan, care şi acela durează cel puţin un an. Referitor la proiectul GIS, nu am întâmpinat nicio dificultate, pentru că echipa de consultanţă şi implementatorul GIS selectat au avut experienţă şi ne-au înţeles nevoile dincolo de cerinţele din caietul de sarcini.”

Lucrând de ani buni cu o soluţie GIS, Dan Doru, şef compartiment GIS Avize în cadrul Companiei de Apă Oradea, a dorit să împărtăşească şi altora din experienţele trăite până acum: „Referitor la finanţare, e foarte important să se ţină cont de durata mare a colectării datelor până la obţinerea situaţiei reale a reţelelor gestionate, ceea ce implică mai multe upgrade-uri ale pache-telor software utilizate în acest proces, deoarece tehnologia avansează mult mai repede decât reuşeşte proiectul să fie valorificat. Din acest motiv, se recomandă din start dublarea bugetului pentru pachetele soft. În plus, finalizarea proiectului de finanţare înseamnă doar începutul unui nou proiect pentru întreţinerea datelor pe parcursul exploatării şi activităţile trebuie delegate serviciilor responsabile cu întreţinerea reţelei. Numai serviciul GIS nu poate ţine pasul cu această actualizare continuă. Proiectul informatic de la Compania de Apă Oradea a fost plătit din surse proprii.”

Recomandări de la veterani

Compania de Apă Oradea oferă servicii de alimentare cu apă potabilă, preluare şi epurare ape uzate. În 2002, compania a apelat la Intergraph Computer Services pentru dezvoltarea unui sistem care să reprezinte coloana vertebrală a sistemului informatic la nivelul întregii instituţii.

„Proiectul s-a iniţiat în momentul în care s-au ridicat următoarele probleme: trecerea informaţiilor din format hârtie în format electronic, pensionarea perso-nalului care cunoştea foarte bine reţelele, dar cunoştinţele lor nu erau transpuse nici măcar pe hârtie, necesitatea utilizării acestor informaţii simultan de către mai multe servicii/persoane, cereri ale Primăriei legate de amplasamentul lucrărilor sub formă de hărţi”, spune Georgeta Lar, Şef Compartiment Informatică SC Compania de Apă Oradea, care recomandă companiilor de apă să-şi definească foarte clar cerinţele pe niveluri de prioritate şi să privească proiectul prin prisma următorilor 5-10 ani.

„Companiile de apă vor trebui să stabilească dacă vor folosi datele şi informaţiile geospaţiale la simulări pentru modelarea sistemului de distribuţie a apei; ce aplicaţie de modelare vor folosi; dacă vor prelua în sistemul GIS date şi informaţii din Sistemul Informatic al companiei şi care vor fi acestea; să stabilească dacă vor exista schimburi de date cu alte instituţii şi să centralizeze cerinţele interne şi externe cu privire la datele geospaţiale. De asemenea, vor trebui să-şi definească foarte bine eforturile din punctul de vedere al resurselor umane”, adaugă Georgeta Lar.

„Recomandăm unei alte companii de apă şi canalizare să împrumute ortofotoplanuri de la ANCPI sau de la primăriile servite de compania de apă, pentru că noi am suferit din cauza lipsei hărţilor de fundal. Noi am ajuns la situaţia în care, din fericire, toate serviciile folosesc sistemul, deciziile sunt
luate în cunoştinţă de cauză, dar, din păcate, nu aduc o contribuţie suficientă pentru întreţinerea datelor despre reţele, aşa cum ne-am fi aşteptat”, subliniază Dan Doru.

Eugen Ioniţă consideră că unei companii de apă din România nu-i mai poate recomanda nimic, deoarece toate se află în aceeaşi fază: „Departamentul GIS trebuie să introducă enorm de multe date iniţiale, aşadar trebuie creat chiar înainte de implementarea sistemului. Acest departament va avea de lucru cât durează compania, dar nu se poate fără implicarea departamentelor tehnice”.

„Neimplicarea departamentelor tehnice din companii în activitatea GIS duce la date geospaţiale incomplete”, subliniază Georgeta Lar.