Revista >> Mai-Iunie 2012 [Nr. 145] >> Administratie publica

Administraţia publică se luptă cu adoptarea GIS pe scară largă

Luiza Sandu

22 Mai 2012

Dr. Cristian Vasile,
Director Executiv ESRI România

Soluţiile geospaţiale nu au fost prima opţiune de informatizare pentru administraţia publică, iar cu factorii care au dus la această stare de lucruri încă se mai luptă furnizorii de soluţii GIS. Cu toate acestea, administraţiile publice au îmbrăţişat aceste soluţii, preferând arhitecturile deschise, tocmai pentru ca aceste sisteme să poată evolua.

Sevil Shhaideh, preşedinta Asociaţiei Naţionale a Informaticienilor din Administraţia Publică, afirma în 2010 că ponderea soluţiilor GIS la nivelul administraţiei publice locale este sub 3% din totalul soluţiilor implementate.

Reprezentanţii furnizorilor de soluţii GIS de pe piaţa românească nu o contrazic.

„Consider că în România nu există punct de vedere mai pertinent asupra ponderii soluţiilor geospaţiale la nivelul administraţiei publice (locale sau centrale). ANIAP prin definiţie acoperă profesioniştii de IT din administraţia publică, iar în lipsa unor studii de piaţă dedicate, singura opinie relevantă este cea formulată de ANIAP”, spune Marcel Foca, director general Intergraph Computer Services.

Dr. Cristian Vasile, director Executiv ESRI România, se întreabă retoric cine e de vină pentru această situaţie: „Recent, am pus la dispoziţie gratuit un set de date geospaţiale (la www.arcgisro.ro) la nivelul fiecărui judeţ. Sunt live de două săptămâni. Sunt gratuite. Absolut nimeni din administraţia locală nu a descărcat nici măcar un bit. Nu am primit nici un fel de feed-back din partea lor: sunt proaste datele, sunt bune, ce ar mai trebui. De asemenea, punem la dispoziţie gratuit aplicaţii mobile pe iPhone. De trei ani nu am văzut un singur download din administraţia publică în România. Chiar să nu aibă nimeni iPhone? Nu prea cred.”

Marcel Foca, Director General
Intergraph Computer Services

Avem directiva INSPIRE, ce facem cu ea?

În 2010, România a transpus în legislaţie directiva de mediu INSPIRE, prin care se doreşte realizarea unei infrastructuri de informaţii spaţiale la nivel european. Tot directiva INSPIRE ar putea oferi soluţii şi pentru stabilirea unui cadru de inter-operabilitate.

„Majoritatea beneficiarilor noştri au învăţat valoarea interoperabilităţii intra şi inter-instituţionale şi au ajuns să îşi automatizeze inclusiv schimbul de informaţii inter-instituţional. Schimb de date inter-instituţional realizează majoritatea beneficiarilor noştri, indiferent de domeniul de activitate: administraţie publică locală sau centrală, companii de utilităţi publice sau private, instituţii de aplicare a legii”, afirmă Marcel Foca.

Robert Antofie spune că nu a auzit de o strategie sau cel puţin un set de linii de acţiune privind interoperabilitatea: „În principiu ar trebui să se aplice Directiva INSPIRE, care stabileşte reguli şi proceduri clare privind aceste necesităţi. Practic, în prezent, interoperabilitatea se obţine prin faptul că pachetele software GIS utilizate sunt în formate de date standard, larg acceptate în lume (ex. Dxf, Shp şi formate OGC). În privinţa structurii straturilor de informaţii nu există un standard şi poţi întâlni seturi de date organizate într-un singur strat până la seturi de date organizate în zeci de straturi, iar în fapt la origine discutăm despre aceleaşi date. Foarte puţin, aş spune chiar sporadic aplicaţiile GIS sunt utilizate şi de alte instituţii în afară de beneficiarii direcţi.”

Reprezentantul ESRI spune că inter-operabilitatea este o problemă rezolvată, cu condiţia să fie corect înţeleasă: „De peste 3 ani avem implementată în România Directiva INSPIRE. A făcut cineva ceva în afara ANCPI şi Ministerului Mediului? Nu! Administraţia locală a cheltuit sume importante pe aşa numitele hărţi verzi. Las la o parte faptul că harta verde a Bucureştiului a costat de mult mai multe ori decât cea a Parisului sau a Londrei. Însă datele trebuiau să fie vizibile pe net, ca să poată fi consultate de cetăţeni. Unde sunt? Şi nu e vorba doar de Bucureşti.”

România şi ECE

Domeniul GIS a evoluat imens în ultimii ani, direcţiile actuale fiind către cloud, mobil şi integrare.

Marcel Foca crede că, faţă de alte ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE), România este un paradox.