Revista >> Mai-Iunie 2012 [Nr. 145] >> Administratie publica

Administraţia publică se luptă cu adoptarea GIS pe scară largă

Luiza Sandu

22 Mai 2012

„Din punct de vedere al nivelului de complexitate al soluţiilor inter-instituţionale ocupăm un loc fruntaş. Nu multe instituţii publice din Europa Centrală şi de Est se pot lăuda cu interoperabilitate intra şi inter-instituţională. Însă, dacă privim per ansamblu, atunci putem spune că serviciile publice din România lasă de dorit. Şi aceasta este în pofida imenselor cheltuieli cu dotări informatice realizate în ultimii ani de administraţia publică din România. Probabil că este un semnal de alarmă în susţinerea introducerii unor criterii de performanţă a serviciilor publice. Existenţa acestor criterii de performanţă a serviciilor publice ar genera un sistem de valori pe baza căruia fiecare dintre noi, contribuabil sau funcţionar public, ar şti ce are de făcut pentru creşterea calităţii vieţii din perspectiva serviciilor publice”, adaugă directorul general al Intergraph.

Dacă ne comparăm cu Polonia, Cehia sau Ungaria, România este mult în urmă, spune şi Robert Antofie: „Reformele economice şi de organizare teritorială au condus la existenţa unor «municipalităţi» viabile economic, care au putut investi din timp în aceste soluţii, dar şi în seturi de date adecvate implementării unui sistem de acest fel. Un alt motiv este şi colaborarea foarte bună din aceste ţări între administraţia publică locală şi companiile de utilităţi şi administraţia publică centrală, la nivelul agenţiilor de cartografie. Cu cât mergem mai spre sud ne apropiem de nivelul la care ne găsim şi noi, adică implementări sporadice de sisteme GIS, care nu se dovedesc a fi viabile economic, seturi de date neactualizate şi abandonul utilizării soluţiei, într-un final.”

Administraţia publică locală din România se poate lăuda, totuşi, cu paşi importanţi făcuţi în domeniul geospaţial. Pe lângă implementările de soluţii geospaţiale tradiţionale, merită amintite cele două Consorţii GIS de la Oradea şi Constanţa, portalul INSPIRE sau recentul proiect RENNS – Registrul Electronic Naţional al Numerelor Stradale.

Directiva INSPIRE

Ce schimbări au avut loc la nivelul administraţiei publice odată cu transpunerea în legislaţia naţională a acestei directive?

„Deocamdată, schimbările sunt timide şi se află mai mult la nivelul înţelegerii a ceea ce presupune INSPIRE. Deocamdată pentru majoritatea INSPIRE înseamnă un geoportal, dar geoportalul este doar o platformă informatică. Până la materializarea INSPIRE mai sunt foarte multe de făcut dincolo de geoportal”, consideră Marcel Foca, director general Intergraph.

„Practic nimic, dar sunt aşteptate cu nerăbdare”, spune Robert Antofie, Marketing Manager Blom România.

„Nici un fel de schimbare. Nici până în momentul de faţă nu cred să existe multe persoane care să fi citit Directiva INSPIRE, care este tehnică, nu foarte uşor de digerat pentru cineva din afara IT. O să fie excelent până o sa începem să plătim amenzi. Dar astea le plătim tot noi, cetăţenii, nu cei care pot influenţa o decizie”, precizează Cristian Vasile, director executiv ESRI România.