Revista >> Iunie-Iulie 2012 [Nr. 146] >> Comunicatii

WiMAX prinde contur şi în România

Luiza Sandu

21 Iunie 2012

În România, tehnologia WiMAX nu a prins la fel de bine ca în alte zone din lume: în America de Nord şi Asia este utilizată intens. Cu toate acestea, există pionieri care oferă servicii WiMAX la nivel local. Este cazul unor companii ca RADIOCOM sau Airspan Networks.

RADIOCOM a implementat o reţea WiMAX la nivel naţional în banda 3,6 - 3,8GHz în 300 de locaţii, acoperind cu servicii WiMAX municipiile reşedinţă de judeţ şi aproximativ 50 de municipii din România. Prima lansare a serviciilor broadband de tip WiMAX a avut loc în noiembrie 2010, la Oneşti, atât pentru segmentul business, cât şi pentru persoane fizice. Serviciile sunt furnizate pe piaţă sub brandul Easy2BiNet. După Oneşti, RADIOCOM a lansat servicii în Braşov, Satu Mare, Oradea, Constanţa, Iaşi şi Timişoara.

„Există mai multe cauze pentru care în România tehnologia WiMAX «nu a prins la fel de bine» ca în alte zone din lume: banda 3,6 - 3,8GHz pusă la dispoziţie de ANCOM este o zonă de bandă cu pondere foarte redusă din punct de vedere al răspândirii la nivel mondial, acest lucru ducând la costuri mai ridicate de producţie echipamente şi, implicit, de implementare. De altfel, majoritatea reţelelor WiMAX implementate până în prezent sunt dezvoltate în zona de bandă 2,x GHz şi 3,5 GHz, ceea ce presupune ca producătorii de echipamente să producă echipamente în banda 3,6 – 3,8 GHz într-o
cantitate mult mai redusă cu preţuri de producţie ridicate. În plus, zona de bandă 3,6 – 3,8 GHz este o zonă nativă pentru aplicaţii de tip fix, nomadic, recomandată pentru zonele preurbane şi urbane. Practic, tehnologia se adresează cu precădere acestor zone geografice în care infrastructura de comunicaţii pe soluţii de acces alternative oferite de competiţie nu este atât de dezvoltată; pe fondul crizei economice globale, operatorii de comunicaţii nu şi-au arătat disponibilitatea de a investi în această zonă de bandă şi au preferat să îşi optimizeze resursele de bandă din zona 3,5 GHz. În acest context, ANCOM a demarat procedurile pentru licitarea a două licenţe în zona de bandă 3,6 – 3,8, însă, până în prezent, cele două licenţe nu au fost alocate; la momentul implementării tehnologiei WiMAX în banda 3,6 - 3,8 GHz existau deja reţele de acces implementate la nivel naţional de alţi operatori telecom în banda 3,5GHz, operatori care au preferat să continue dezvoltarea în această zonă, considerând o alternativă viabilă pentru ei tehnologia LTE (majoritatea operatorilor la care ne referim fiind operatori de telefonie mobilă), astfel încât nu şi-au concentrat eforturile de investiţie în banda 3,6 - 3,8 GHz”, a declarat Monica Puşcaş, Manager Departament Comunicare Imagine RADIOCOM.

Folosind reţeaua de acces WiMAX, compania oferă clienţilor persoane fizice şi juridice (segmentul de clienţi SME – Small Medium Enterprise) servicii de tip double play (Internet şi voce).

Prin intermediul soluţieiWiMAX, RADIOCOM vrea să acopere cu prioritate zonele industriale şi limitrofe ale reşedinţelor de judeţ, dar şi un număr semnificativ de localităţi mici şi medii, unde conexiunea la Internet este limitată din cauza lipsei soluţiilor de acces în aceste locaţii. „RADIOCOM va exploata şi optimiza actuala reţea WiMAX în banda 3,6 - 3,8GHz implementată şi, în paralel, va căuta şi noi alternative din punct de vedere al tehnologiilor în zona 2,x GHz sau 450MHz. Acest lucru înseamnă că, pe viitor, RADIOCOM îşi propune să studieze şi posibilitatea de a implementa soluţii wireless alternative precum WiFi sau LTE”, a mai spus Monica Puşcaş.

STS – beneficiar WiMAX

Anul trecut, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) anunţa că a dezvoltat împreună cu firma Mobilis o reţea WiMAX guvernamentală pentru servicii 4G, printr-o investiţie de peste 20 de milioane de euro. Măsura este un rezultat al obligaţiilor asumate de România pentru aderarea la spaţiul Schengen, iar reţeaua WiMAX din România este cea mai mare din Europa până în acest moment, conform furnizorului.

Reţeaua are peste 1.500 de staţii bază şi va fi crucială pentru segmentul telecom din România, conform analiştilor.

ANCOM şi licenţele BWA

În 2008, şase companii au achiziţionat caietul de sarcini pentru acordarea celor două licenţe de utilizare a frecvenţelor radio pentru servicii de comunicaţii electronice prin intermediul sistemelor de acces pe suport radio de bandă largă (BWA). În 2009, nicio companie dintre cele şase care achiziţionaseră caietul de sarcini nu a depus o ofertă.

În vara anului trecut, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a supus consultării publice Documentul de strategie privind implementarea şi dezvoltarea sistemelor BWA (Broadband Wireless Access – acces pe suport radio de bandă largă) la nivel naţional în banda de frecvenţe 3400-3800 MHz pe perioada 2011-2020. În urma procesului de consultare publică, Autoritatea a agreat cu industria cel mai potrivit plan de acţiune pentru viitorul utilizării acestei benzi de frecvenţe.

„În linii mari, valabilitatea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio existente în prezent în banda de frecvenţe radio 3410-3800 MHz va fi prelungită până la sfârşitul anului 2015, iar în cursul anului 2014 se vor acorda, printr-o procedură de selecţie comparativă, noi licenţe naţionale şi judeţene pentru reţele de tip BWA, cu drept de utilizare începând din anul 2016. ANCOM nu a adoptat documentul de strategie după finalizarea consultării de anul trecut, întrucât organismul tehnic independent la nivel european (CEPT/ECC) urma să adopte în decembrie 2011 o decizie cu privire la un nou aranjament de canale radio pentru banda de frecvenţe 3400-3800 MHz, situaţie în care o parte din elementele avute în vedere la elaborarea strategiei nu ar mai fi fost valabile în noul context. Astfel, anumite aspecte de natură tehnică din cadrul documentului de strategie, aflate în conexiune cu obiectul deciziei CEPT/ECC, urmau să fie rediscutate în cadrul unei consultări ulterioare, după adoptarea proiectului de decizie la nivelul CEPT/ECC”, a declarat pentru Market Watch Cătălin Marinescu, preşedintele ANCOM.