Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Industry Watch >> IT&C >> Stiri si comunicate

Studiu al Institutului pentru Tehnica de Calcul : Industria TI&C 2010-2011. Sfârşitul crizei?

21 Iunie 2012



“Industria IT&C 2010-2011” continuă suita analizelor evoluţiei industriei româneşti de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor, pe care ITC-Institutul pentru Tehnica de Calcul le realizează periodic.
(www.itc.ro)

Atenuarea contracţiei în telecomunicaţii (-24% faţă de 2008), reluarea creşterii şi recuperarea reducerilor în software şi servicii (+4% faţă de 2008) şi creştere puternică dar cu perspective negative în producţia şi exportul de hardware şi electronică (+110% faţă de 2008).
Anii 2010 şi 2011 au readus industria IT&C românească pe o traiectorie pozitivă, cu evoluţii puternic ascendente în sectoarele IT (Software şi servicii şi Hardware şi electronică) şi cu o atenuare considerabilă a contracţiei în Telecomunicaţii. Cifra de afaceri totală IT&C a crescut cu 8% în 2010 şi cu 2% în 2011, recuperând reducerea din 2009 şi revenind la nivelul de 9,4 mld.euro din 2008. Producţia/ serviciile vândute au avut o evoluţie asemănătoare, iar exporturile totale TI&C, care au continuat să crească pe întreaga perioadă de criză şi post-criză, au depăşit 4,7 mld.euro, cu 55% peste totalul din 2008.
Populaţia de firme IT&C s-a redus în 2010 şi 2011 cu încă 1.000, reflectând condiţiile încă dificile în care operează companiile şi accentuarea tendinţei de consolidare în industrie, în timp ce personalul total al industriei şi-a oprit contracţia şi s-a stabilizat la 119.000 mii de angajaţi, cu cca 6.000 mai puţini decât înaintea crizei.
Dinamica pozitivă pe ansamblu este rezultatul unor evoluţii neuniforme în cele trei sectoare IT&C influenţate diferit de cursul cererii interne şi externe .
Sectorul telecomunicaţii s-a menţinut pe o pantă descendentă în 2010-2011, dar cu o tendinţă vizibilă de atenuare a scăderilor. Cifra de afaceri totală a sectorului s-a redus cu -7,3%, la 4,4 mld.euro în 2010 şi cu încă -4,7%, la 4,19 mld.euro în 2011. Veniturile din servicii au înregistrat o scădere ceva mai pronunţată, în timp ce vânzarea de mărfuri (telefoane şi alte echipamente IT) a avut o evoluţie uşor pozitivă. Aceste evoluţii reflectă dependenţa sectorului de piaţa internă caracterizată în aceşti ani de declinul veniturilor din telefonie fixă şi mobilă şi din cablu TV analogic, insuficient compensat încă de avansul segmentelor Internet broadband şi TV digital. Faţă de 2008, scăderea este de -23%, cifra de afaceri totală pierzând în trei ani peste 1,23 mld.euro, din care cca 930 mil.euro reprezintă reducerile insumate ale primelor trei companii (Orange, Vodafone şi Romtelecom). Ca urmare a scăderilor succesive, cifra de afaceri a sectorului a regresat la un nivel inferior celui din anul 2006.
După căderea serioasă din 2009 (-13%), sectorul software şi servicii a reluat creşterea în 2010 când a atins 2,4 mld.euro (+10,2%) şi a urcat din nou în 2011 la 2,59 mld.euro (+8%). Se poate deci spune că sectorul a ieşit din criză încă de acum doi ani, iar nivelul din 2011 l-a depăşit pe cel de dinaintea crizei atât la cifra de afaceri şi producţia/ serviciile vândute cât şi la valoarea adăugată. Această dinamică pozitivă se datorează în primul rând exporturilor care, pe fondul cererii externe robuste, au avansat la un volum cu 37% mai mare faţă de 2008, în timp ce veniturile de pe piaţa internă au cunoscut în 2010 şi 2011 creşteri mai slabe (+6%) care nu au permis recuperarea în totalitate a scăderii din 2009 (-19%). Traiectoria ascendentă a cifrelor sectorului este confirmată de evoluţiile individuale ale firmelor de software şi servicii locale sau străine care impresionează în unele cazuri prin creşteri cu zeci şi chiar sute de procente.
Sectorul hardware şi electronică este singurul care s-a menţinut pe creştere în întreaga perioadă 2009-2011. Evoluţia sectorului a fost marcată de contribuţia hotărâtoare a producţiei de la Nokia şi, în general, de accentuarea ponderii companiilor străine în paralel cu restrângerea activităţii unor categorii de producători locali. După ce, în 2009, sectorul a evitat contracţia datorită creşterilor de la Nokia, anul 2010 a adus o relansare generală a producţiei alimentată de reluarea comenzilor externe de care au beneficiat atât contractorii EMS (Electronic Manufacturing Services), cât şi producătorii de componente şi subansamble electronice. Cifra de afaceri totală a urcat în 2010 la 2,46 mld.euro, în creştere cu 51%, producţia vândută a avansat cu 58%, iar exporturile cu 50% depăşind 3 mld.euro. In 2011 creşterile s-au atenuat considerabil (doar 7% la cifra de afaceri şi 11% la exporturi) datorită scăderilor de la Nokia în partea a doua a anului. In cei patru ani de prezenţă în România, Nokia a devenit al doilea mare exportator al României şi a 5-a companie în ordinea cifrei de afaceri. De la 456 mil.euro în primul an de funcţionare producţia fabricii de la Jucu a crescut la 1,6 mld.euro în anul de maxim 2010 când a reprezentat 65% din totalul sectorului. Deşi aportul ca valoare adăugată a fost sub aşteptări, plecarea Nokia va fi dificil de compensat în următorii ani.
Valoarea adăugată şi contribuţia la PIB. Contribuţia industriei TI&C la PIB (ponderea în totalul valorii adăugate brute pe întreaga economie) a regresat uşor in 2010 şi 2011. Aportul la PIB al telecomunicaţiilor a scăzut la 1,66%, procent mult inferior celui din 2008, în timp ce contribuţia sectorului software şi servicii a crescut la aproape 1%, iar a sectorului hardware la 0,24%.
In general, spre deosebire de serviciile IT&C, valoarea adăugată în sectorul hardware şi electronică rămas la un nivel foarte scăzut şi nu a depăşit 15% din cifra de afaceri datorită preponderenţei activităţilor de asamblare folosind intensiv forţa de muncă ieftină şi relativ slab calificată. Fabrica Nokia nu a adus schimbări în această privinţă ci, din contra, s-a remarcat printr-un raport valoare adăgată/cifră de afaceri mai redus (sub 8%) decât la alţi producători, iar contribuţia la PIB nu a depăşit 0,1%.

Exporturile IT&C
Exportul de hardware şi electronică a cunoscut alţi doi ani de creştere (+51% şi +11%), atingând 3,39 mld.euro în 2011, iar ponderea sectorului în totalul exporturilor de bunuri s-a mărit la 9,5%, faţă de 5% cu doi ani înainte. Datorită Nokia, România a devenit una din puţinele ţări din lume net exportatoare de aparate şi echipamente de telecomunicaţii.
Exporturile de software şi servicii s-au menţinut pe un curs ascendent pe toată perioada de criză şi post-criză. In 2010 au atins valoarea de 840 mil.euro, în urcare cu 16%, iar în 2011 se estimează că au însumat peste 920 mil.euro, cu o uşoară încetinire a creşterii la +10%. Aceste cifre reflectă extinderea activităţilor centrelor de servicii şi R&D ale multinaţionalelor, a serviciilor de outsourcing ale firmelor româneşti, dar şi a contractelor externe pentru soluţii informatice complexe sau a veniturilor din licenţele exportate de companii locale.
ISD. Ultimii doi ani au adus noi reduceri dramatice ale investiţiilor străine directe. Fluxul net ISD a scăzut în 2011 la 1,92 mld.euro, reprezentând o cincime din valoarea anului de maxim 2008, iar ponderea IT&C în stocul (soldul) total ISD a continuat să se diminueze (7,5% în 2010). In acelaşi timp se pot consemna şi tendinţe pozitive legate de acumulările în investiţiile greenfield sau de soldul imobilizărilor care reprezintă jumătate din stocul ISD în sectoarele IT&C, ceea ce indică un grad semnificativ de stabilitate a investiţiilor străine.
In hardware şi electronică ultimii doi ani au adus doar declaraţii şi negocieri pentru demararea unor proiecte (Plexus, Elcoteq, ZTE, Bosch, DeLonghi), în timp ce în sectorul software şi servicii interesul investitorilor s-a menţinut ridicat şi se pot consemna peste 15 deschideri de noi unităţi R&D şi centre de servicii sau extinderi ale celor existente.
M&A. Piaţa M&A în IT&C s-a menţinut la un nivel constant ca număr de tranzacţii, dar a scăzut ca valoare. In software şi servicii s-au înregistrat mai ales achiziţii strategice având drept cumpărători atât companii IT străine, cât şi firme locale. Cu o excepţie notabilă fondurile de investiţii au rămas într-o stare de “hibernare”, in timp ce investitorii de tip business angel au devenit mai activi şi au acumulat în ultimii doi ani un portofoliu important de proiecte finanţate în domeniile online, social media şi mobilitate. In telecomunicaţii şi în distribuţia şi retailul IT&C majoritatea achiziţiilor au avut ca obiect firme aflate în dificultate, sau intrate deja în stadiul de insolvenţă, iar cumpărătorii cei mai activi au fost Romtelecom şi Asesoft.

Fonduri structurale. Deşi rata de absorbţie se menţine la un nivel alarmant de redus, veniturile obţinute de firmele IT din proiectele finanţate din fonduri europene au crescut considerabil în ultimii doi ani, volumul total fiind estimat la 150 mil.euro în 2010 şi peste 250 mil.euro în 2011. Majoritatea programelor operaţionale (POS CCE cu axa 3 dedicată TI&C, POS DRU, POR, POS DCA) au generat un mare număr de proiecte care prevăd achiziţii IT consistente. Valorile au fost repartizate relativ egal între echipamente şi software pe de o parte şi serviciile de dezvoltare, integrare, implementare şi mentenanţă pe de altă parte.
Personal. După reducerile masive din 2009, personalul total al industriei IT&C s-a stabilizat în 2010 şi a inceput să crească din nou în 2011. In telecomunicaţii restructurările şi reducerile de personal au continuat sub presiunea contracţiei prelungite a veniturilor, astfel incât in 2011 sectorul a numărat cu 8.900 de angajaţi mai puţin faţă de 2008.
Sectorul software şi servicii este singurul în care personalul a înregistrat creşteri neîntrerupte pe întrega perioadă de criză şi post-criză. Efectivul total de angajaţi a depăşit 58.000 de angajaţi în 2011, cu 4.400 mai mulţi faţă de 2008. Cererea de personal calificat s-a intensificat în 2011 şi în prima parte a acestui an atât la centrele de servicii ale multinaţionalelor cât şi la multe firme locale de software, dar fără a atinge încă nivelul dinaintea crizei.

Salariile şi productivitatea. După reducerile din 2009, salariul mediu brut pe întreaga industrie IT&C şi-a reluat creşterea în 2010 (+12,8%) şi 2011 (+6,3%), ajungând la peste 10.800 euro/an, cu 13% mai mare faţă de 2008. In acelaşi timp, productivitatea a evoluat uşor negativ (-2%, cumulat pe cei doi ani), iar comparaţia cu 2008 indică o reducere cu 8%. Decalajul salarii - productivitate provine din sectoarele de servicii (telecomunicaţii şi software şi servicii) şi reflectă echilibrul precar de pe piaţa forţei de muncă IT unde presiunea pe salarii a reapărut, chiar dacă într-o formă mult atenuată în comparaţie cu anii care au precedat criza.
Campionul creşterilor de salarii a rămas sectorul software şi servicii unde măririle din 2010 (+17%) şi 2011 (+10%) au depăşit cu mult media pe economie şi au adus salariul mediu brut la un nivel cu 20% mai ridicat decât cel din 2008.

Sfârşitul crizei? Sintagma “sfârşitul crizei” trebuie folosită cu precauţie pentru a caracteriza evoluţia pozitivă pe ansamblu a industriei IT&C româneşti în 2010 şi 2011. Este vorba mai degrabă de o ieşire treptată şi cu viteze diferite din criză, fără semne clare de reintrare într-un nou ciclu de creştere susţinută.
La orizont se profilează noi ameninţări: incetinirea principalelor economii europene şi accentuarea crizei datoriilor în zona euro care vor afecta negativ exporturile şi investiţiile străine şi vor amplifica ieşirile de capital. Exporturile au constituit principalul motor al creşterii din ultimii doi ani în sectoarele IT şi e greu de crezut că rolul lor va fi preluat în întregime de consumul intern care, deşi în revenire, este afectat de climatul de incertitudine şi lipsă de încredere.
Tendinţa de slăbire a creşterii este vizibilă din jumătatea a doua anului trecut atât în software şi servicii cât şi in hardware şi electronică. Rezultatele provizorii ale primului trimestru 2012 confirmă decelerarea din servicii IT şi căderea puternică a producţiei şi exportului de hardware şi electronică. In plus efectul atât de puternic al închiderii fabricii Nokia atrage atenţia asupra vulnerabilităţii sectorului în faţa producătorilor străini majori care domină producţia de hardware.
Perspectivele anului 2012 sunt deci clar negative pentru sectorul hardware şi electronică. Reducerea provocată de plecarea Nokia va fi doar parţial compensată de creşterile estimate la celelalte unităţi de producţie străine sau româneşti, iar contracţia sectorului pe întreg anul va fi probabil de peste 45%. In funcţie de noile învestiţii majore, vor fi necesari încă 3-4 ani pentru a ajunge din nou la valorile din anul de maxim 2010.
In telecomunicaţii este aşteptată stoparea a declinului prelungit din anii precedenţi şi stabilizarea veniturilor întregului sector la un nivel apropiat de cel de anul trecut. La aceasta vor contribui menţinerea şi chiar accentuarea creşterilor înregistrate anterior la serviciile Internet broadband fix şi, mai ales, mobil, precum şi la cablu TV digital şi IPTV, in paralel cu o eventuală redresare în serviciile de voce mobilă.
Sectorul software şi servicii este cel mai bine poziţionat pentru a se menţine pe o pantă ascendentă în 2012, dar cu o atenuare a creşterii. Piaţa internă va creşte moderat în ansamblu şi mai puternic în zonele cloud şi mobilitate încă puţin dezvoltate în prezent, în timp ce cererea externă, deşi limitată, va permite o mărire a exporturilor firmelor locale şi ale centrelor de dezvoltare şi de servicii ale companiilor străine.

Industria TI&C este definită ca ansamblu al sectoarelor Software şi servicii TI (CAEN 582, 620, 631, 951), Telecomunicaţii (CAEN 61) şi Hardware (CAEN 261-264), conform clasificării CAEN/NACE Rev.2 2 şi definiţiei OECD a activităţilor TI&C. Analizele ITC se bazează în principal pe prelucrarea datelor de bilanţ ale firmelor TI&C, dar şi pe informaţiile comunicate de companii sau furnizate de instituţii publice ca INS, BNR, Direcţia Vămilor, etc. Aceste studii urmăresc să ofere o imagine asupra evoluţiei industriei, complementară informaţiilor privind piaţa care circulă mai frecvent. Cifrele anului 2011 sunt calculate pe baza bilanţurilor firmelor pe semestrul 1, a datelor operative din buletinele lunare INS pe întreg anul şi a informaţiilor comunicate de companii.
ITC-Institutul pentru Tehnica de Calcul
Contact: Mircea Vuici, coordonatorul studiului mircea.vuici@itc.ro, 021.203.18.17, 0723.652.127
Materialul complet este disponibil la www.itc.ro



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite