Revista >> Septembrie - Octombrie 2012 [Nr. 148] >> Cover Story

Infineon Technologies, 7 ani de excelenţă în România

Luiza Sandu

05 Octombrie 2012

Anul 2012 marchează pentru Infineon Technologies şapte ani de excelenţă pe piaţa din România. Cu un nou director general la conducere, dr. Jihad Haidar, Infineon Technologies România îşi propune ca obiective principale să-şi menţină partenerii de business mulţumiţi, precum şi angajaţii motivaţi, oamenii fiind activul cel mai de preţ al centrului de cercetare şi dezvoltare de la Bucureşti.

Dr. Jihad Haider, Vicepreşedinte si Director General
Infineon Technologies România

Aţi preluat de la începutul anului conducerea Infineon Technologies România. Care a fost parcursul dumneavoastră profesional în cadrul companiei?

Compania a fost înfiinţată în aprilie 2005, iar în 2006 a fost inaugurată oficial locaţia în care ne aflăm în prezent, Novo Park. Eu m-am alăturat companiei în ianuarie 2009. Am condus divizia „Chip Card and Security“ şi am participat la scrierea istoriei companiei începând cu acel an. În iunie 2010 am aniversat cinci ani de activitate, perioadă în care compania a crescut în mod constant, în prezent având mai mult de 250 de ingineri români. Îmi plac România şi viaţa în Bucureşti, care este un oraş foarte dinamic, cu o populaţie foarte tânără. Ca, de altfel, şi media de vârstă a angajaţilor noştri. Mai mult de 60% din ei au mai puţin de 35 de ani.

Care sunt obiectivele cele mai importante pe care doriţi să le atingeţi pe perioada mandatului?

Înainte de a răspunde direct este bine să ştiţi că Infineon Technologies este structurată în patru divizii: Automotive, Chip Card and Security, Industrial Power Control şi Power Management & Multimarket.Primele două divizii au echipe în cadrul centrului de cercetare şi dezvoltare de la Bucureşti, acestea câştigând în timp încrederea diviziilor la nivel central, datorităcalităţii execuţiilor şi competenţelor acumulate de ingineri. Noi trebuie să păstrăm această direcţie, pentru că numai astfel ne putem menţine pe termen lung printre cele mai mari centre de cercetare şi dezvoltare ale Infineon din Europa.Cred că angajaţii noştri înţeleg foarte bine asta, iar adesea mediul de lucru într-un centru de cercetare şi dezvoltare este mult mai relaxat, ceea ce reprezintă un element atractiv în perspectiva construirii unei cariere în R&D.Pentru a avea o afacere sustenabilă este important să ne menţinem partenerii de business mulţumiţi, precum şi angajaţii motivaţi. Acestea sunt principalele obiective ale mandatului meu şi depunem toate eforturile pentru crearea unui mediu de lucru care să genereze idei „out of the box”.

După 7 ani de existenţă, care sunt valorile cele mai importante cu care Infineon Technologies România se poate mândri?

Răspund fără ezitare că, pentru Infineon România, care este un centru de cercetare şi dezvoltare, cel mai important activ e reprezentat de oamenii care lucrează în companie. Bineînţeles, există şi echipamentele din laboratoare, dar principala noastră resursă este resursa umană. În ultimii ani am recrutat mulţi ingineri, care s-au maturizat din ce în ce mai mult, alături de ingineri care lucrează împreună cu noi încă de la înfiinţarea companiei, iar noi trebuie să ne asigurăm că îi menţinem la acelaşi nivel.Misiunea noastră, de când Infineon a decis să înfiinţeze la Bucureşti un centru de cercetare şi dezvoltare, este să creăm produsele pe care compania intenţionează să le lanseze pe piaţă şi să aducem valoare adăugată prin inovare. Aceste două lucruri sunt ceea ce clienţii şi partenerii de business la nivel global aşteaptă să facă un centru de cercetare şi dezvoltare.Inovarea este deci unul dintre principaliivectori de dezvoltare ai companiei. Care sunt cele mai importante inovaţii realizate de Infineon România?Aş dori să definesc ce înseamnă inovaţia pentru Infineon. Poate că oamenii cred că inovaţia înseamnă să creezi ceva complet nou. Dimpotrivă, inovarea înseamnă orice idee care poate îmbunătăţi un proces, un dispozitiv şi care aduce apoi beneficii financiare companiei. Fiecare inginer din companie care îşi face treaba de zi cu zi contribuie la procesul de inovare, prin astfel de mici îmbunătăţiri, care ne permit să obţinem beneficii financiare. Când aceste îmbunătăţiri sunt suficient de mari şi justifică obţinerea unui patent, atunci aplicăm pentru unul. La nivel mondial, Infineon deţine mai mult de 16.000 de patente, iar Infineon România a avut, de asemenea, o contribuţie în ultimii ani la acest proces, adăugând până la 10 patente. Pentru un centru de cercetare şi dezvoltare atât de tânăr, acesta este un număr perfect rezonabil. Nu aş vrea să intru în detalii, pentru că ar fi vorba de elemente tehnice, însă producerea de patente este unul din indicatorii noştri cheie de performanţă. Compania monitorizează numărul patentelor care este generat de echipe şi suntem recompensaţi pentru ele.Există voci în piaţă care afirmă că sistemul de învăţământ românesc nu mai produce resursa umană calificată de care companiile au într-adevăr nevoie. Cum veţi reuşi să atrageţi sau să formaţi resurse umane înalt calificate pentru a vă atinge obiectivele?După Revoluţie, România a fost nevoită să facă faţă unor provocări diverse şi, printre acestea, s-a aflat şi aceea legată de finanţarea sistemului de învăţământ universitar, care nu s-a numărat printre priorităţi. Astfel, sistemul de învăţământ nu s-a sincronizat cu schimbările care au avut loc. De asemenea, a existat şi problema creării unui mediu atractiv pentru profesori şi încurajării lor pentru a-şi construi o carieră în domeniul academic.
Eu nu ader la ideea conform căreia sistemul nu mai produce tineri suficient pregătiţi. În realitate, noi încă primim în companie studenţi care atunci când sunt recrutaţi demonstrează un nivel foarte bun de cunoştinţe şi pregătire. Deci nu ar trebui să generalizăm. În ceea ce priveşte zona microelectronicii şi, într-o oarecare măsură ingineria per ansamblu, tinerii nu sunt foarte entuziasmaţi să aibă o carieră în ingineria high–tech, mai ales dacă este vorba de microelectronică. Într-adevăr, sunt din ce în ce mai puţini tineri dispuşi să lucreze în acest domeniu, precum şi studenţi doritori să urmeze facultăţi cu acest profil. Însă, în momentul de faţă, găsim tineri dispuşi să lucreze în acest domeniu şi care sunt buni în ceea ce fac.Unul dintre motivele pentru care compania Infineon este prezentă în România constă în existenţa unor oameni calificaţi, care deţin abilităţi şi competenţe în domeniile pe care ni le dorim. Aşadar, sistemul a fost capabil să producă ingineri cu abilităţile şi competenţele necesare. Mai mult decât atât, există foarte mulţi ingineri români remarcabili, care lucrează peste hotare, excelează în munca lor şi dovedesc încă o dată faptul că sistemul poate produce resursă umană calificată.

Boardul şi managementul local al Infineon Technologies România,
la aniversarea de5 ani a companiei, iunie 2010

Intenţionaţi să extindeţi echipa de ingineri?

Am ajuns la 300 de ingineri în perioadele de vârf. Criza globală din prezent conduce la o mai mare precauţie, mai ales în Europa. Nu avem planuri de a mări numărul angajaţilor în viitorul imediat. Cu toate acestea, Infineon şi-a propus să crească cu 10% pe termen mediu, creştere care se va datora şi activităţii centrului din România. În acest context, pentru a pregăti o eventuală creştere a numărului de angajaţi, ne-am extins spaţiul de birouri şi laboratoare.

Câte femei lucrează în centrul R&D din Bucureşti?

Infineon acordă o atenţie deosebită diversităţii de gen. Compania derulează un program ambiţios în Germania pentru a îmbunătăţi procentul femeilor care lucrează în acest domeniu, dar şi pentru a ne asigura că avem femei şi în posturi de conducere. Vedem mai multe femei în poziţii de conducere în România, în general, comparativ cu alte ţări, de aceea nu am iniţiat încă un program pe plan local în această direcţie. În centrul din România procentul femeilor este de 14%. În poziţii de conducere, în echipa de management şi printre responsabilii de departamente avem două doamne dintr-un grup de nouă persoane. Am dori ca numărul să fie mai mare, dar dezvoltarea liderilor necesită timp. Nu cred în discriminarea pozitivă. Cred că, dacă cineva merită să obţină o funcţie, nu ar trebui să conteze dacă e femeie sau bărbat.

Ce colaborări aveţi cu universităţile de profil pentru a reuşi revitalizarea pieţei competenţelor tehnice?