Revista >> Septembrie - Octombrie 2012 [Nr. 148] >> Cover Story

Infineon Technologies, 7 ani de excelenţă în România

Luiza Sandu

05 Octombrie 2012

În ultimii douăzeci de ani, sistemul de predare nu a avut un focus pe microelectronică. Ceea ce lipseşte este probabil o abordare practică, însă acest aspect necesită o investiţie majoră din partea universităţilor, şi aici putem ajuta noi.Încercăm să susţinem sistemul de învăţământ, pentru a-l ajuta să devină mai aplicat, dar în nici un caz sistemul nu se află într-o stare chiar atât de rea cum se crede, dovada fiind că în domeniul high–tech rata şomajului este foarte mică.În cadrul Infineon Technologies România am pus la punct un plan de măsuri în acest sens şi colaborăm activ cu universităţile tehnice din Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca. De exemplu, am finanţat înfiinţarea unor laboratoare atât în cadrul Universităţii „Gheorghe Asachi” din Iaşi, cât şi în cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, şi ingineri din Infineon, atât din ţară, cât şi din străinătate, susţin cursuri sau desfăşoară activităţi de laborator în cadrul masteratelor în domeniul microelectronicii. De asemenea, în cadrul unui alt program pe care îl desfăşurăm în prezent împreună cu universităţile, studenţii au posibilitatea nu numai de a învăţa teoretic cum se fac lucrurile, ci şi practic: pot fabrica cipurile împreună cu profesorii lor şi apoi le pot chiar testa.În plus, am cofinanţat un proiect în domeniul senzorilor, împreună cu Universitatea Politehnica Bucureşti, şi ne gândim în mod serios la posibilitatea de a sprijini pe termen lung catedra de microelectronică din cadrul acestei universităţi. Un alt program pe care îl derulăm pune la dispoziţia universităţilor cipuri sau microcontrolere.

Ce rezultate concrete există în cadrul celor două divizii funcţionale în România?

În cadrul Infineon, creăm produse care se adresează pieţei globale. Divizia „Chip Card and Security” dezvoltă ceea ce numim microcontrolere securizate, cipuri din siliciu care ajung într-un card de credit, într-o cartelă SIM pentru telefon, în noua generaţie de paşapoarte biometrice sau în cardurile de sănătate. De asemenea, numărul de cipuri din maşini este în creştere, existând, de exemplu, cipuri care monitorizează presiunea din cauciucuri sau cipuri care asigură confortul pasagerilor, reglând temperatura scaunelor etc. În ceea ce priveşte zona Automotive, România are o industrie auto puternică, existând actori importanţi pe această piaţă şi încercăm să ne întâlnim pentru a vedea ce putem face împreună. Dacă există posibilitatea de a ne uni cu toţii eforturile pentru a ne concentra într-o iniţiativă în această direcţie, nu am ezita.

Aţi reuşit să atrageţi organizarea la Bucureşti a Conferinţei Europene de Semiconductori, prin care, anul viitor, veţipune în valoare potenţialul industriei de semiconductori din România. Prin ce argumente aţi convins comitetul de organizare al conferinţei că Bucureştiul este gazda potrivită?

Faptul că Bucureştiul a fost ales să găzduiască European Solid-State Device Research Conference (ESSDERC) şi European Solid-State Circuits Conference (ESSCIRC) în septembrie 2013 este, din punctul meu de vedere, o oportunitate foarte bună pentru România şi pentru industria semiconductorilor şi cercetarea din acest domeniu de a utiliza această platformă şi de a atrage atenţia altora asupra a ceea ce se întâmplă aici.Persoana care a jucat un rol major în selecţia României drept gazdă este Michael Neuhaeuser, fostul director general al Infineon Technologies România. Ne-am bazat pe următoarele argumente: avem în România instituţii academice şi cercetători recunoscuţi în cercetarea semiconductorilor şi defăşurăm cercetare şi dezvoltare avansate în cadrul companiei noastre. Aceste două elemente au fost suficiente pentru a convinge comitetul de organizare, dar în acelaşi timp reprezintă un mesaj clar de impulsionare adresat industriei şi mediului academic din România. Cred că va fi un eveniment deosebit de important, care va aduce mai multă vizibilitate pieţei locale.

Cum este structurată conferinţa?

Împreună cu partenerii noştri (Politehnica din Bucureşti, organizator principal, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi şi Institutul Naţional de Microtehnologie Bucureşti) am finalizat selecţia agenţiilor care se vor ocupa de logistica conferinţei.Aceasta se va desfăşura la Hotelul Mariott în septembrie 2013 şi va reuni în jur de 600 de cercetători în domeniul semiconductorilor din toată lumea.Conferinţa propriu-zisă va dura trei zile, dar înaintea ei vor fi organizate sesiuni de tutoriale, ceea ce înseamnă că întregul eveniment se va desfăşura timp de o aproape o săptămână. Conferinţa cuprinde sesiuni plenare şi sesiuni paralele pe diferite subiecte, derivate din tema principală care este cercetarea în semiconductori.În prezent, suntem încă în etapa de identificare a vorbitorilor invitaţi pentru sesiunile plenare şi cred că peste şase luni vom avea un tablou de ansamblu şi vom şti cu siguranţă lista invitaţilor.De asemenea, există posibilitatea ca la această conferinţă să participe chiar CEO-ul Infineon, iar acest lucru reflectă importanţa pe care o acordă Infineon pentru ca această conferinţă să fie un succes.

Cum a fost anul 2012 pentru Infineon România?

În 2012, Infineon România are un nou director general, un nou director de resurse umane şi tot în 2012 ne-am concentrat foarte mult pe dezvoltarea de leadership în companie. Am lucrat şi înainte în această direcţie, dar acum acesta este un proiect pe care îl considerăm prioritar pentru a dezvolta leadershipul local. De asemenea, avem programe de peer coaching pentru a sprijini inginerii care au preluat sau vor prelua în viitor responsabilităţi de leadership în cadrul companiei.

Care credeţi că sunt principalele puncte tari ale companiei care pot consolida poziţia centrului în România?

Infineon răspunde celor trei mari provocări ale societăţii moderne în ansamblul ei: eficienţa energetică, mobilitatea şi securitatea. În centrul de aici avem competenţe care răspund acestor tendinţe, iar compania noastră este decisă să menţină această direcţie. Principalele elemente pentru dezvoltarea companiei pe termen lung sunt, în opinia mea, expertiza tehnică, pentru a veni cu soluţii la problemele pe care le întâmpinăm, şi un leadership de calitate, pentru a crea un mediu de lucru în care inginerii să-şi facă meseria şi să fie ajutaţi să crească.