.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Sinteza chimică a materialelor avansate: de la cercetarea fundam entală la nişele de piaţă
Materialele avansate au fost identificate de Uni-unea Europeană drept una dintre tehnologiile generice cheie (Key Enabling Technologies-KETs), permanent dezvoltate pe parcursul evoluţiei atât a industriilor high-tech, cât şi a celor tradiţionale, din necesitatea de a crea materiale concepute pentru a asigura funcţii şi proprietăţi specifice. O problemă care se pune din ce în ce mai acut în competiţia economică globală este aceea a găsirii nişelor de piaţă, care să asigure valorizarea maximă a know-how-ului înglobat în aceste materiale. Au apărut, astfel, noi tendinţe care conduc la definirea materialelor cu valoare adăugată (Value Added Materials-VAM).
Acestea sunt acele materiale avansate caracterizate prin: proces de producţie complex, cuprinzând know-how în mod intensiv; proprietăţi noi, superioare, pentru aplicaţii structurale sau funcţionale;potenţial de a contribui la obţinerea de avantaje competitive pe piaţă şi de a se adresa marilor provocări globale ale epocii actuale.
Echipamente de sinteză hidrotermală şi micro/nano-granulare de ultimă generaţie
Comisia Europeană, prin Directoratul General pentru Cercetare şi Inovarea Tehnologiilor Industriale, a aprobat deja un raport elaborat de Oxford Research AS în 2012 privind tehnologiile şi perspectivele de piaţă ale VAM, care cuprind metale şi aliaje feroase şi neferoase, ceramice, polimeri, semiconductori şi materiale compozite pentru aplicaţii nişă. Studiul a fost întocmit pe baza punctelor de vedere atât ale experţilor din domeniul materialelor, cât şi ale investitorilor şi consultanţilor în domeniul investiţiilor(capital de risc şi fondurile private de capital), ceea ce constituie o nouă abordare. Domeniile industriale cheie identificate cuprind: energia (generarea, distribuţia şi stocarea, utilizând ca materiale avansate electroliţi solizi, supercapacitori, nanomaterialele pentru cataliză şi aplicaţii structurale în condiţii extreme, semiconductorisau materiale organice şi hibride pentru celule solare), protecţia mediului (tehnologii şi materiale pentru captarea carbonului, tratarea apelor, membrane pentru nanofiltrare), sănătatea (medicamente cu eliberare controlată, biosenzori) şi tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor (de ex. materiale superconductoare sau organice şi hibride pentru componente electronice transparente). Primele 3 domenii acoperă împreună 80% din dorinţele potenţiale ale investitorilor. În acest context, problema pentru România este găsirea nişelor de piaţă care să corespundă atât expertizei şi infrastructurii actuale din institutele de cercetare, cât şi nevoilor firmelor autohtone ce pot obţine avantaje economice printransferul de cunoştinţe şi tehnologii realizate.
Metodele chimice, prin varietatea lor (frecvent utilizate fiind metodele hidrolitice, procesele sol-gel, sinteza organică, chimia coloidală, sinteza solvotermală), permit sinteza unui număr practic nelimitat de sisteme nanostructurate din toate clasele de materiale şi, în mod deosebit, controlul precis al proceselor de nucleaţie şi creştere şi tunabilitatea lor cu sistemele vii.
Soluții autohtone
Legat de domeniul KETs materiale avansate, cercetătorii români au propus deja câteva soluţii unice, inovatoare pe plan naţional și chiar european, realizate prin sinteza chimică în soluţii a unor noi materiale ceramice, compozite şi hibride anorganic-organic cu valoare mare. Cercetările au acoperit toate aspectele legate de cercetarea fundamentală (modelarea moleculară, termodinamică, cinetică şi de proces), cercetarea şi dezvoltarea experimentală a soluţiilor propuse ca demonstrator şi caracterizarea chimică şi micro-structurală complexă a noilor materiale.
Echipamente de sinteză hidrotermală şi micro/nano-granulare de ultimă generaţie
Echipamentele existente şi cele recent achiziţionate în mai multe centre de excelenţă finanţate prin fonduri structurale permit trecerea de la faza de laborator spre verificarea soluţiilor tehnologice propuse la nivel pilot pentru a asigura automatizarea şi controlul calităţii (control on-line, puritate, distribuţia dimensiunilor, reproductibilitate, fiabilitate, standardizare), protecţia mediului (siguranţa în manipulare, efecte reduse asupra mediului, ciclu de viaţă ridicat) şi efecte economice la utilizator (tunarea pe cerinţele firmei, costuri reduse, randament ridicat).
Rezultatele obţinute arată faptul că în domeniul sintezei chimice a materialelor avansate există un potenţial ridicat, care poate asigura participarea cu succes a cercetătorilor din România în programul ORIZONT 2020.
Dr. ing. Roxana Mioara Piticescu - Director Ştiinţific la
Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru
Metale Neferoase şi Rare (IMNR)
Parerea ta conteaza: 
