Revista >> Octombrie - Noiembrie 2012 [Nr. 149] >> Cloud Computing

Restricțiile bugetare împiedică adoptarea masivă a serviciilor cloud în administrația publică

Luiza Sandu

25 Octombrie 2012

Impactul serviciilor cloud este semnificativ pentru întreaga societate. La nivelul administrației publice, este de așteptat ca, în timp, schimbările să se manifeste în costuri de utilizare a tehnologiei (mai reduse), în gradul de utilizare a tehnologiei (mai ridicat), la nivelul configurației forței de muncă și a competențelor necesare, la modul în care se asigură interoperabilitatea între sistemele administrației și, probabil cel mai important aspect, în modul în care cetățenii vor interacționa cu serviciile de e-guvernare.

Firește, utilizarea serviciilor cloud este opțională, cum este cazul oricărei tehnologii.

Și, conform unei Ordonanțe de Urgență, 34/2009, aceste servicii par a se îndepărta de administrația publică locală, cu tot cu avantajele ce rezultă din utilizarea lor.

„Ordonanța de urgență 34/2009, privind reglementări de măsuri fiscale, interzice cheltuieli pentru administrațiile publice, de la angajări, achiziții de bunuri, servicii de închiriere etc. Prin lege ni se spune așa: în fiecare an reduceți cu 25% plafonul alocat serviciilor. La servicii îți intră și internetul și căldura și apa și atunci ce o să facă o autoritate? O să dea pe servicii de închiriere cloud? Nu interzice nimeni să închiriezi servicii cloud, dar nu te încadrezi în bugetul pe care îl ai, trebuie să fii Primăria București, eventual, care are un buget foarte mare. Dar când ești o primărie mai mică, 25% de abia îți ajung pe serviciile de subzistență – apă, căldură, gunoi. De aceea atuncicând te gândești la servicii de închiriere trebuie să vezi: mă încadrez în bugetul în care am dreptul?
Pentru că sunt toți la bătaie acolo, și servicii de copiere, și servicii de publicitate, și servicii IT, toate intră în aceeași căciulă“, a declarat Sevil Shhaideh, președinte ANIAP.

Sevil Shhaideh,presedinte ANIAP

Așadar, restricțiile bugetare impuse administrației publice locale condiționează creșterea gradului de adoptare a serviciilor cloud și pare a pune piedici în calea furnizorilor de astfel de servicii. Mai ales că administrația publică este unul dintre sectoarele care ar putea beneficia cel mai repede de avantajele acestor soluții, întrucât acest sector încă se confruntă cu un deficit în infrastructură, servicii și aplicații IT.

Cu toate acestea, lucrurile se mișcă și proiecte noi sunt în desfășurare.

Ce spun furnizorii?
„Suntem în curs de implementare a unei soluții de management a PC-urilor bazată pe Windows Intune. Având în vedere că nu este finalizată, nu pot să vă dau mai multe detalii”, ne-a spus Paul Roman, General Manager PRAS Consulting.

PRAS a fost prima companie care a realizat o implementare a soluției Microsoft Lync în România, în cadrul primăriei sectorului 2 din București. Soluţia are 200 de utilizatori, din care 40 în cloud (Direcția de Protecție Socială, Direcția de Taxe și Impozite). Utilizatorii au acces la: videoconferință, e-mail, infrastructură telefonică. Fiecare director de școală și liceu din sectorul 2 (90 de instituții de învățământ) are acces la comunicațiile unificate. Primăria și-a implementat practic un cloud privat, cu ajutorul căruia oferă soluții altor instituții.

„Interesul pentru serviciile de cloud se regăsește și pe agenda Comisiei Europene, care prin intermediul unei comisii de lucru a emis în luna iulie 2012 o serie de opinii cu privire la Cloud Computing. Microsoft a construit două centre de date pe teritoriul Uniunii Europene, la Dublin și Amsterdam, tocmai pentru a încerca să se alinieze cu legislația europeană, fiind primul provider de astfel de servicii care se obligă contractual să respecte o serie de prevederi standard trasate de Comisia Europeană cu privire la transferul internațional de date cu caracter personal”, a precizat Marius Georgescu, Cloud Lead Microsoft România.

Instituțiile din administrația publică din România au acces la servicii de cloud oferite de Microsoft, cu localizare în limba româna și plată lunară sub formă de abonament per utilizator.