Revista >> Noiembrie - Decembrie 2012 [Nr. 150] >> Cover Story

POLITEHNICA proiectează un nou model de revalorizare a capitalului intelectual: Universitatea antreprenorială – spaţiul de rezolvare a problemelor socio-economice

Alexandru Batali

27 Noiembrie 2012

Înființată în 1818 sub conducerea lui Gheorghe Lazăr, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti (UPB) este, după 195 de ani de existenţă, cea mai mare universitate tehnică din România, simbolul ingineriei româneşti pe plan național și internațional. Dincolo de consolidarea acestei poziţii prestigioase, Mihnea Costoiu, noul rector al UPB, pune în aplicare, cu „perseverență extremă", un plan de management strategic, destinat să conducă Universitatea spre următorul nivel evolutiv. Este vorba despre transformarea UPB într-o universitate antreprenorială, printr-un proces de actualizare şi revitalizare a capitalului intelectual şi inovativ alPOLITEHNICII, prin cercetare ştiinţifică şi noi dezvoltări tehnologice, dar mai ales prin parteneriate foarte strânse cu majoritatea actorilor din mediul economic, contribuind, dintr-o perspectivă mai profundă, la rezolvarea problemelor socio-economice ale României.

Domnule rector, după cum știți, un management eficient poate face diferenţa dintre o universitate cu destin şi o universitate lipsită de perspective. Care sunt principalele obiective din strategia proprie de management prin care v-aţi propus să duceţi UPB în zona excelenţei?

Pornind de la tradiţiile trecutului, POLITEHNICA continuă, prin modalităţi noi de relaţionare şi exprimare, consolidarea poziţiei sale pe piaţa românească, ocupând pe plan naţional, la nivel universitar, primul loc din punct de vedere al rezultatelor cercetării, al bugetului, al capacităţii de a atrage fonduri şi al legăturii cu mediul economic. La fel de importantă este şi dorinţa de a ne afirma pe plan internaţional, însemnând nu doar relaţii cu universităţi din afară, ci și o consolidare şi o prezenţă activă în aria europeană a cercetării, un efort de atragere de studenţi străini şi de conectare cu marile companii.

Deşi am avut la dispoziţie doar 6 luni din actualul mandat, există deja o serie de proiecte noi prin care schimbăm modul în care orientăm şi legăm universitatea de mediul socio-economic şi modul în care ne angajăm să o ducem spre zona antreprenorială. Astfel, în ultimele luni, prezenţa conducerii universităţii în companii a devenit una zilnică, întâlnindu-ne cu cel puţin o companie pentru a dezbate diverse variante de colaborare şi modalităţi multiple de a ne implica în viaţa lor.

Un exemplu relevant, legat de impactul unor astfel de întâlniri ... UPB a participat recent la Forumul economic OMV, în care s-a discutat necesitatea realizării unui pact pe energie. Prin prezenţa şi intervenţiile noastre, toţi actorii mari angrenaţi în această piaţă (reprezentanţii mediului economic şi academic, institutele de cercetare) au fost de acord ca acest lucru să se realizeze la POLITEHNICA, considerând că aici, prin forţa intelectuală pe care o are universitatea, se poate concepe o strategie energetică pe termen lung şi un pact cu teme şi soluții clare pentru oricine va conduce această ţară.

Revenind la subiect, a doua direcţie dominantă pe care ne-am concentrat a vizat zona internaţională, având contacte şi întâlniri zilnice cu delegaţii străine, multe fiind finalizate prin acorduri interuniversitare. De la începutul anului universitar am semnat 14 astfel de parteneriate, dintr-o perspectivă nouă, în care vizăm urmărirea unor puncte concrete, precum stabilirea de schimburi interuniversitare la nivel de studenţi şi profesori sau implicarea în teme educaţionale şi de cercetare comune. În plus, am deschis foarte mult relaţia cu mixul format din ambasade şi companii străine multinaţionale.

Ţinând cont de dinamica acestor interacţiuni, cred că, în decurs de un an, vom avea un nou concept implementat, de consolidare şi dezvoltare a relaţiei POLITEHNICII cu mediul economic local şi internaţional, nu doar o poveste frumoasă ce rămâne pe hârtie.

Prin ce instrumente veţi reuşi atingerea acestor deziderate?

Sub aspectul consolidării pe piaţa naţională plecăm de la o realitate foarte puternică. Astăzi, orice tânăr care doreşte să devină inginer vede în POLITEHNICA modelul ingineriei româneşti. Pornind de la acest fundament de imagine şi specializare înaltă, în perspectiva anilor următori ne vom consolida poziţia în domeniul cercetării prin câteva mecanisme extrem de importante. Primul dintre ele este legat de organizarea unor competiţii interne, astfel încât să putem finanţa din bugetul propriu o serie de teme multidisciplinare, care să includă participarea unui număr semnificativ de cadre didactice din interiorul UPB. A doua direcţie de acţiune va fi orientată către sprijinirea colegiilor noştri pentru depunerea de brevete de invenţie. Universitatea va finanţa depunerea cererilor de brevet şi, ulterior, în urma unui proces intern de selecţie, punerea celor mai bune la dispoziţia industriei prin câteva modele experimentale, intrând astfel în etapele mai avansate de impunere a unor produse pe piaţă, cele de inovare şi transfer tehnologic. Venim astfel în industrie cu o ofertă concretă, nu doar cu un dosar însumând hârtii şi idei.

POLITEHNICA s-a clasat anul trecut în topul universităţilor de cercetare avansată şi educaţie. În ce constă forţa sa pe parte de CDI?

Cele 45 de centre de cercetare, cele 9 baze de cercetare cu utilizatori multipli, cele 6 platforme de cercetare şi formare interdisciplinară şi cele 12 şcoli doctorale organizate la nivelul UPB au dus la obţinerea statutului de universitate de cercetare avansată şi educaţie şi la clasarea în prima categorie a tuturor programelor de studii. În PC6 şi PC7 universitatea noastră s-a clasat pe primul loc din punct de vedere al numărului de proiecte şi al finanţărilor atrase prin competiţie. Investiţia în infrastructura universitară a fost semnificativă – peste 130 de milioane de euro – iar veniturile din activităţile de CDI au reprezentat peste 45% din bugetul UPB. Existenţa a două incubatoare tehnologice şi de afaceri şi a unui centru de transfer tehnologic, toate acreditate de către Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, au contribuit la dezvoltarea de parteneriate cu universităţi şi institute de cercetare de prestigiu din ţară şi străinătate, pentru dezvoltarea de produse, tehnologii și servicii inovative.

Pe acest palier de dezvoltare am insistat personal în ultimii ani şi sunt foarte bucuros că am reuşit să obţin, printr-o perseverenţă asiduă, aprobarea unui proiect finanţat din POS-CCE, în valoare de 60 de milioane de lei, ce are ca scop înființarea unui Institut de cercetare în următoarele 30 de luni. Acest Institut înseamnă o nouă clădire, noi facilităţi de CDI, gândite într-o altă cheie. Nu ne interesează formarea exclusiv a unei zone didactice, ci crearea unui spaţiu care să producă pentru societate. Institutul este gândit cu o zonă dedicată start-up-urilor şi spin-off-urilor, cu tot ce înseamnă cultura antreprenorială, cu facilităţi şi laboratoare destinate mediului economic …

Care va fi însă diferenţa dintre acest Institut de cercetare şi centrele R&D existente în interiorul universităţii?

Institutul va funcţiona complementar nucleelor de cercetare din centrele deja existente, care au generat o producţie ştiinţifică destul de importantă pentru universitate: articole indexate în reviste internaţionale, contracte finanţate din fonduri publice, naţionale şi internaţionale şi contracte cu mediul economic. Aceste rezultate au corespuns necesităţilor interne de dezvoltare a universităţii. În schimb, noul Institut va fi orientat de la bun început către zona economică. Va trăi independent de susţinerea UPB şi va oferi toate facilităţile de cercetare necesare companiilor atrase din mediul economic. Şi, nu în ultimul rând, aici se vor realiza produse, tehnologii şi servicii inovative, protejate prin brevete, care vor fi valorificate prin transfer tehnologic.

Cu alte cuvinte, acest Institut va fi un accelerator care va apropia POLITEHNICA de conceptul şi de partea reală a universităţii antreprenoriale, dar va genera şi un model legat de ce înseamnă universitatea viitorului, implicată în rezolvarea problemelor zilnice ale societăţii. România în acest moment nu are decât şansa de a profita de plusvaloarea minţii noastre şi de a implica universităţile în toate componentele importante ale realităţii socio-economice. Nu pentru că dorim să ieşim în faţă, ci pentru că putem ajuta, pentru că avem idei şi soluții viabile.

POLITEHNICA a ales să meargă pe drumul la capătul căruia va deveni o universitate antreprenorială. Prin ce mijloace veţi impune spiritul şi mecanismele antreprenoriale în cultura instituţională a universităţii şi în potenţialul său performativ?

Conceptul de universitate antreprenorială trebuie privit într-un sens extins, ca o integrare mai profundă şi cu un mai larg conţinut funcţional în mediul socio – economic din care face parte. Misiunea sa socială şi de dezvoltare economică este strâns legată de faptul că educaţia, cercetarea şi inovarea se afirmă ca factori cheie în contracararea efectelor crizei şi în asigurarea unui viitor durabil.

În ceea ce priveşte formarea spiritului antreprenorial, în UPB există un mediu prielnic. Înainte de 1989, pentru profesorii din universităţile tehnice exista obligativitatea derulării activităţilor de cercetare cu sectorul economic. După Revoluţie, aceste universităţi s-au confruntat cu o criză majoră, tinerii nemaidorind să urmeze o carieră inginerească. În acest context, profesorii s-au orientat către cercetare şi proiecte. În UPB au fost câştigate primele proiecte Tempus, Phare sau cu Banca Mondială, programe Erasmus, Socrate, Leonardo da Vinci. Din dorinţa de supravieţuire a acestei instituţii, profesorii au fost nevoiţi să scrie şi să depună proiecte. Procesul s-a coroborat cu schimbarea în ultimii ani a concepţiei universităţii faţă de astfel de acţiuni, oferind autonomie decizională, fiecare cadru didactic având libertatea de a-şi organiza proiectul în maniera în care a fost gândit încă de la faza de depunere.