Revista >> Decembrie 2012 - Ianuarie 2013 [Nr. 151] >> Cover Story

ISS extinde frontierele României în domeniul ştiinţelor şi tehnologiilor spaţiale

Alexandru Batali

29 Decembrie 2012

Evoluţia civilizaţiei stă sub semnul descoperirilor realizate de cercetările spaţiale. Parte activă din acest proces, explorând de mai bine de jumătate de secol misterele şi resursele cosmosului, Institutul de Ştiinţe Spaţiale (ISS) a ajuns să fie implicat în colaborări şi proiecte de top cu cele mai renumite instituţii din domeniu, de la cele cu NASA, în SUA, până la cele cu Agenţia Spaţială Europeană, CERN şi Dubna. Sorin Zgură, noul director general al ISS, a deschis fereastra prin care se poate vedea universul institutului, galaxiile care îl înconjoară, frumuseţea unică a cercetărilor spaţiale.

Directorul general ISS, Sorin Zgură, în camera serverelor care prelucrează
și stochează date de la unele dintre cele mai renumite experimente științifice internaționale

Care sunt principalele argumente prin care ISS s-a impus în cele mai importante proiecte ştiinţifice de pe glob?

Profesionalismul, pregătirea şi expertiza celor ce lucrează în ISS au fost cartea noastră de vizită, urmată de mult entuziasm şi dedicare, dar şi de un plan de management solid, în cadrul căruia asigurarea fondurilor necesare şi pregătirea angajaţilor joacă un rol extrem de important. Doar printr-o formare şi perfecţionare continuă şi multidisciplinară a celor ce lucrează în ISS putem să concurăm la nivel internaţional şi doar prin asigurarea unei stabilităţi financiare, menită să faciliteze investiţiile iniţiale: umane, tehnologice, de infrastructură.

Ce teme sunt abordate în laboratoarele din cadrul ISS şi ce dotări tehnologice există, capabile să susţină travaliul creator necesar pentru parcurgerea şi împlinirea unor cercetări complexe, precum cele realizate alături de cei mai mari actori din domeniu?

Institutul nostru are şase laboratoare, fiecare adoptând tematici diferite: astrofizica, fizica energiilor înalte şi tehnologii avansate, cosmologie şi fizica astroparticulelor, fizica teoretică, plasmă spaţială şi magnetrometrie, gravitaţie, microgravitaţie şi nano sateliţi şi aplicaţii spaţiale pentru sănătate şi securitate.

Ca dotări tehnologice, avem patru site-uri Grid, trei bazate pe Rocks Clusters şi un site pe middleware-ul EMI. Cel mai mare site Grid din cadrul ISS este dedicat colaborării ALICE — site-ul ISS-ALICE cu o putere de calcul de 390 Core, 2GB RAM/core şi o capacitate de stocare de 140TB (la sfârşitul lui decembrie 2012, capacitatea va creşte cu 50%, până la 210GB). Institutul nostru are în dotare şi o cameră albă pregătită pentru caracterizări specifice colaborării FCAL în cadrul International Linear Collider.

Care sunt cele mai importante misiuni spaţiale în care ISS este implicat? Ce rol are institutul în cadrul acestora?

Fiecare colaborare, fie la sol, în spaţiu, în pământ sau în apă, este importantă pentru noi pentru că toate sunt în acord cu viziunea institutului de a se implica în cercetare fundamentală şi aplicativă care să dezvolte expertiza şi performanţa României în domeniul ştiinţelor şi al tehnologiilor spaţiale. Aş menţiona poate câteva dintre acele misiuni spaţiale ce se bucură de vizibilitate sporită.

Misiunea Planck (ESA) este prima misiune europeană dedicată studiului originii şi evoluţiei Universului. Echipa ISS a făcut parte din Consorţiul Planck încă din anul 1996, timp în care a fost implicată în elaborarea şi selectarea obiectivelor ştiinţifice ale misiunii, elaborarea strategiilor de măsurători, dezvoltarea cerinţelor tehnice ale misiunii. În prezent, eforturile echipei se concentrează asupra cercetării ştiinţifice: studiul modelului standard cosmologic, impactul particulelor elementare în cosmologie, studiul temperaturii şi polarizării radiaţiei cosmice de fond.

Misiunea Euclid are drept scop studiul geometriei universului primordial prin observarea galaxiilor şi roiurilor de galaxii în spectrul vizibil şi infraroşu. Grupul ISS a făcut parte din consorţiul care a propus spre aprobare această misiune spaţială — una dintre cele 6 din 52 de misiuni spaţiale aprobate de ESA în 2007. Grupul a contribuit până acum la elaborarea obiectivelor ştiinţifice şi a metodologiilor.

Misiunea spaţială SWARM studiază câmpul magnetic apropiat al Pământului. Membrii ISS lucrează în echipe internaţionale, în special cu Universitatea Jacobs din Bremen pentru a dezvolta metode de validare a datelor obţinute de misiune.

Dintre misiunile NASA, ISS s-a implicat în misiunea FAST, care a investigat procesele fizice implicate de aureolele boreale. Membrii ISS au prelucrat şi analizat datele preluate de FAST în colaborare cu Max Planck Institute for Extraterrestrial Physics din Garching, Germania.

Alături de acestea şi multe alte colaborări internaţionale (CLUSTER, KEEV etc.), trebuie să adăugăm şi proiectele iniţiate de România, cu care ne mândrim: CFS-A — primul experiment românesc pe Staţia Spaţială Internaţională, ce a avut drept obiectiv determinarea efectului microgravitaţiei şi al radiaţiei cosmice asupra evoluţiei şi supravieţuirii fungilor. Printr-un astfel de experiment cercetătorii află ce fel de microorganisme pot infecta eventuale alte planete.
Goliat — primul satelit românesc lansat pe orbită.

Prototipul satelitului Goliat; pe fundal -ecranele de monitorizare ale satelitului aflat pe orbita