Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Viitoarea Strategie CDI îşi propune maximizarea impactului socio-economic

29 Decembrie 2012



Paradigma specializării inteligente devine noua alternativă de valorificare a potentialului cercetarii romanesti.
Organizată de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), prima ediție a Conferinței Naționale a Cercetării şi Inovării (CNCI2012, http://cnci.ancs.ro ), desfăşurată la Bucureşti între 7 şi 9 noiembrie, a constituit o analiză şi un bilanț pentru sistemul național de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI), dar şi un bun prilej pentru jalonarea principalelor direcții de dezvoltare în perioada 2014-2020. În interviul acordat revistei Market Watch la sfârşitul acestui eveniment, preşedintele ANCS, prof. dr. ing. Tudor Prisecaru, a punctat o serie de aspecte cheie ce trebuie consolidate şi perfecţionate în cercetarea românească, vorbind totodată de necesitatea unei schimbări de paradigmă, menită să crească impactul social şi economic al CDI, prin conectarea la provocările şi priorităţile reale existente mai ales la nivel naţional şi regional.


Preşedintele ANCS, prof. dr. ing. Tudor

Este prima dată când ANCS organizează o Conferinţă Naţională a Cercetării şi Inovării. Care au fost principalele concluzii legate de analiza actualei Strategii Naţionale CDI?

Strategia Națională pentru CDI 2007-2013, elaborată pe baza unui studiu prospectiv desfăşurat la scară națională, a pornit de la premiza că sistemul de CDI va reprezenta motorul dezvoltării societății cunoaşterii în România, fiind capabil să susțină performanța prin inovare în toate domeniile ce contribuie la asigurarea bunăstării cetățenilor şi totodată să atingă excelența ştiințifică recunoscută pe plan internațional. Prin urmare, instrumentul de implementare a strategiei – Planul Național pentru CDI 2007-2013 şi-a propus şi a realizat într-o măsură semnificativă dezvoltarea şi consolidarea sistemului CDI. O schimbare majoră şi ireversibilă de paradigmă a constituit-o creşterea continuă a finanțării în regim competițional, care a depăşit semnificativ cota de finanțare instituțională. Este clar că au fost realizați paşi importanți în dezvoltarea resursei umane, prin creşterea calității şi a vizibilității cercetătorilor români, dar şi prin dezvoltarea infrastructurii de cercetare ştiințifică. Rămân nesoluționate problema cronică a fragmentării sistemului CDI şi a focalizării contribuției acestuia spre creşterea calității vieții şi a impactului socio-economic.

O strategie bună nu poate fi împlinită în absenţa fondurilor suficiente. În ce măsură obiectivele din actuala strategie, dar mai ales din următoarea, vor putea fi atinse în condiţii de subfinanţare drastică a cercetării, România fiind pe ultimul loc în rândul ţărilor UE la acest capitol? Care sunt prognozele pentru 2013?

Este evident că efectele crizei economice globale au afectat sever atât modelul investițional la nivel european, cât şi național. Prin urmare, este dificil de apreciat dacă succesul limitat al Strategiei CDI 2007-2013 s-a datorat unor opțiuni greşite sau imposibilității de asigurare a resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor propuse. În condițiile temperării optimismului pe termen mediu, alternativa clară este focalizarea resurselor disponibile în locul dispersării lor pe un front larg, ce nu poate fi susținut eficient. Investiția publică în CDI trebuie în primul rând să stimuleze investițiile private, în loc să le suplinească sau să încerce să le înlocuiască. Probabil aceasta este cea mai mare provocare a viitorului model investițional adoptat de Strategia CDI 2014-2020. Pe termen scurt, bugetul CDI preliminat pentru 2013 va înregistra o creştere cu cel puțin 50% față de anul 2012, atingând aproximativ 2/3 din ținta Strategiei 2007-2013.

Care sunt orientările strategice ale sistemului naţional de cercetare pentru 2014-2020? În ce măsură marile proiecte de cercetare vor creşte performanţele cercetării autohtone şi integrarea ei, la un nivel superior, în ERA?

Este prematur să precizăm explicit orientările strategice ale sistemului CDI pentru perioada 2014-2020, ele urmând a fi definite prin proiectul național de elaborare a strategiei. Cu siguranță însă se vor regăsi polii de dezvoltare deja consolidați sau în curs de constituire (un bun exemplu îl constituie proiectul Extreme Light Infrastructure– Nuclear Physics, a cărui finanțare a fost aprobată de Guvernul României în iulie 2012 şi de Comunitatea Europeană în septembrie 2012, după doi ani de eforturi pregătitoare), se va accentua valorificarea capitalului natural unic (spre exemplu proiectul european strategic Centrul Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră, în care România deține un loc privilegiat), exploatarea resurselor naturale remarcabile (excelent potențial al solului pentru o agricultură performantă, resurse minerale şi energetice) şi, nu în ultimul rând, valorificarea resursei umane al cărei potențial este deja demonstrat (cercetători ştiințifici cu vizibilitate şi recunoaştere internațională).

De asemenea, Strategia CDI 2014-2020 îşi propune racordarea provocărilor naționale şi a potențialului autohton cu provocările globale sau europene, fără însă a prelua automat alte modele şi strategii. Este mesajul explicit transmis inclusiv de Comunitatea Europeană prin noua paradigmă de specializare inteligentă.

Care sunt obiectivele şi priorităţile pe care noua Strategie le fixează pentru economia românească, pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre cercetare şi industrii?

Conform propunerilor legislative privind politica de coeziune pentru perioada 2014-2020, adoptate de Comisia Europeană în octombrie 2011, strategiile naționale de cercetare şi inovare sunt chemate să promoveze specializarea inteligentă. Pe scurt, specializarea inteligentă înseamnă identificarea caracteristicilor şi atuurilor unice ale fiecărei țări şi regiuni, evidențierea avantajelor competitive, precum şi cooptarea părților interesate şi a resurselor de la nivel regional şi național în jurul unei viziuni axate pe maximizarea impactului socio-economic al cercetării-dezvoltării-inovării.

Viitoarea Strategie Națională de CDI 2014-2020 va fi elaborată de un consorțiu constituit la nivel național, ce va include principalii actori din sistemul CDI şi din mediul economic, în cadrul unui proiect finanțat de ANCS pentru perioada dec. 2012-sep. 2013. Analiza stadiului actual şi consultarea largă la nivel național şi regional, în vederea identificării domeniilor CDI cu potențial demonstrat, dar şi cu impact socio-economic maxim, reprezintă o primă etapă. Pe de altă parte, identificarea clară a provocărilor reale la nivel național/regional, corelată cu atuurile şi avantajele competitive, va conduce la selectarea solid argumentată a unui set restrâns de priorități către care vor fi focalizate resursele CDI. O astfel de abordare vine în sprijinul direct al inovării tehnologice, însoțită de stimularea investițiilor din sectorul privat. Ţinta clară este să angrenăm eficient cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea cu sectorul economic prin promovarea şi susținerea unor politici pentru: i) revigorarea sectoarelor tradiționale ce generează o valoare adăugată mare ii) dezvoltarea de noi activități economice prin intermediul unor schimbări tehnologice radicale şi a unor inovații majore iii) exploatarea unor noi forme de inovare ce includ inovarea orientată către utilizator, inovarea socială şi inovarea în zona serviciilor. Trebuie să capitalizăm unul din puținele avantaje clare ale României, care, conform European Innovation Scoreboard 2010, atinge media europeană în ceea ce priveşte exporturile high-tech cu valoare adăugată mare.

Proiectul Strategiei Naționale CDI 2014-2020 va fi dezbătut în cadrul ediției 2013 a Conferinței Naționale a Cercetării şi Inovării, cu scopul declarat de a atinge un nivel cât mai ridicat de asumare la nivelul actorilor importanți din sistemul CDI şi din mediul socio-economic.

Anul trecut ANCS a finanţat mai multe „studii prospective“ pentru a descoperi potențialul unor domenii R&D cheie, identificându-se direcţiile promiţătoare pentru ca acestea să devină strategice pentru România în următorii ani. Cum au fost folosite concluzile acestor studii pentru evoluţia acestor domenii şi transformarea lor în vectori de dezvoltare prin care ţara noastră poate deveni mai competitivă la nivel internaţional?



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite