Revista >> Numarul 82 [Ian-Feb 2006] >> Cercetare

Cercetatorii romani sunt invatati sa vorbeasca o limba comuna - Programul de excelenta si-a propus sa coaguleze aria cercetarii

Alexandru Batali

15 Februarie 2006

Pulsul cercetarii romanesti a inceput sa bata in acest an in ritm normal, cel putin la nivel de coordonare. În timp ce in multe institutii de stat, dar si private, perioada de sarbatori continua, Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica lansa, pe 13 ianuarie, in mai multe orase din tara, competitia «Cercetare de excelenta». Acest dinamism, aparent fortat comparativ cu ce se intampla in anii precedenti, rezulta din necesitatea de a crea conditiile pentru implinirea principalelor scopuri ale programului : atingerea nivelului de compatibilitate si competitivitate necesar pentru integrarea deplina in aria europeana de cercetare si pregatirea participarii la viitorul Program CDT Cadru 7 al U.E. pentru perioada 2007-2013 (PC7).

Sustinerea demersului se face simtita la nivelul alocarii de fonduri. Fata de anul trecut, cand s-au alocat 1300 de miliarde de lei, in 2006 bugetul a crescut la 4810 miliarde, finantarea activitatilor de cercetare continuand sa fie insa cu mult sub nivelul necesar. Doar 50% din acesti bani sunt destinati proiectelor noi, care se castiga prin competitie, restul continua proiecte aprobate in 2005.
Integrarea sistemului cercetarii romanesti in Aria Europeana a Cercetarii este destul de slaba, reflectata atat de nivelul de recuperare al sumelor cu care Romania contribuie la bugetul programului cadru al Uniunii Europene, cat si de numarul participantilor din Romania:
«La prima conferinta pe care am tinut-o in mandatul meu, in aprilie 2005, existau depuse 119 proiecte europene. La statistica facuta in decembrie de CE s-a constatat ca Romania este prezenta in 380 de proiecte. În acest fel am recuperat 35% din banii pe care-i datoram CE. Noi datoram 100 de milioane de euro. Din acesti 100, pentru ca suntem mai mici, suntem scutiti de 25%, suportati de UE. Din cei 75% ramasi, jumatate plateste Phare. Contributia noastra la cosul european este deci de 37,5%. Pana acum am recuperat 35%, dar mai sunt proiecte in analiza sau de semnat. As putea spune demagogic ca ne-am scos fizic toti banii cu care am contribuit. Nu ar fi decat un mod de a ne fura caciula. Maine cand intram in CE nu ne mai da nimeni nici o reducere”, a comentat corect situatia presedintele ANCS, Prof. Dr. Ing. Anton ANTON.

De la succesul individual la cel de echipa

Lansarea Programului Cercetare de Excelenta ar trebui sa constituie, impreuna cu celelalte instrumente de finantare a cercetarii, baza pentru cresterea competitivitatii sistemului romanesc al cercetarii si accesarea de catre acesta, la nivelul dorit, a finantarii oferite de UE incepand cu anul 2007 prin Programul Cadru 7.
Pentru a se realiza acest deziderat este nevoie de intarirea ariei romanesti de cercetare, care, in sensul cel mai larg, reprezinta multimea tuturor entitatilor ce desfasoara activitate de cercetare in spatiul romanesc. Entitatile (universitatile,institutele publice de cercetare, academiile, mediul de afaceri), segregate institutional si mental, consuma importante resurse pentru lupta cu celelalte si implicit pentru pararea atacurilor celorlalti, ramanand cu prea putine disponibilitati pentru cercetarea reala.
“Dorim ca cei care fac cercetare intr-un anumit domeniu sa se uneasca si sa propuna proiecte comune. Vrem sa devenim miezul programelor europene de cercetare prin acest program de excelenta. Cercetatorii romani trebuie sa fie cei care initiaza proiectele, cei care le propun, cei care atrag sau elimina parteneri.
Pana acum a existat o lupta gresita pentru suprematie. Daca intrebai cine este cel mai bun, rar un director de institut desemna pe altcineva. Entitatile din cercetarea romaneasca nu au sanse singure, pentru ca in Europa nu vor vorbi o limba comuna: vor lauda propriul institut si vor denigra concurentii directi din tara. În lipsa coagularii fortelor de cercetare nu vom fi in stare sa fim convingatori», considera Prof. Dr. Ing. Anton ANTON.

Sincronizare cu tematica europeana

Al doilea scop al Programului de Excelenta este de a pregati comunitatea de cercetatori romani pentru urmatorul program european de cercetare, PC7, care incepe la 1 ianuarie 2007. Pentru a se plia pe ceea ce intereseaza CE, programul de excelenta cuprinde toate ariile tematice nominalizate pentru PC7. Cand se va deschide competitia dosarele trebuie sa fie deja pregatite pentru a creste puterea de absorbtie a programelor. Este binecunoscut faptul ca la PC6 cercetatorul roman a asteptat pana s-au semnat toate hartiile si de abia dupa aceea s-a apucat sa citeasca documentatia. Asa au trecut 2 ani de zile cu intelegerea si aplicarea procedurilor…

Structural, programul de cercetare de excelenta are 4 module :
1. Modulul proiecte de cercetare-dezvoltare complexe (proiecte de anvergura pentru dezvoltarea activitatii de cercetare, a potentialului uman si infrastructurilor de cercetare realizate in parteneriat national, regional si international).
2. Modulul de dezvoltarea resurselor umane pentru formare, instruire, mobilitatea cercetatorilor si cresterea atractivitatii carierei in cercetare, de atragere a tinerilor cercetatori pentru a se intoarce in tara.
3. Modulul de promovare a participarii la programele europene si internationale de cercetare.
4. Modulul de dezvoltare a infrastructurii.

Încurajarea si responsabilizarea tinerilor

Modulul care mi-a atras atentia in mod deosebit a fost cel care se refera la dezvoltarea resurselor umane, dar mai ales a celor aflate la inceput de drum. Se stie ca varsta medie a cercetatorilor din Romania este mai mare decat varsta medie a cercetatorilor din tarile UE. Sunt mai putini tineri in cercetarea romaneasca si mai multi batrani. Desi multe institute trimit tineri la specializare in strainatate, ii reprimesc pe pozitia de pe care au plecat.
Acest lucru se va schimba prin programele dedicate exclusiv tinerilor, uneori chiar cu asumarea discriminarii pe criterii de varste:
Proiecte de cercetare in sprijinul programelor postdoctorale, care au ca scop:
•Formarea cercetatorilor de excelenta, prin atragerea tinerilor doctori in stiinta in programe postdoctorale
•Cresterea atractivitatii cercetarii stiintifice din Romania pentru cariera profesionala a tinerilor doctori in stiinta din tara si strainatate
•Atragerea tinerilor doctori in stiinte romani pentru a reveni in tara
Proiecte de cercetare pentru tinerii cercetatori, ce urmaresc:
•Cresterea atractivitatii continuarii in tara a activitatii de cercetare de excelenta
•Sustinerea unor echipe de cercetare cu potential de excelenta stiintifica la nivel international
•Cresterea productiei stiintifice de valoare internationala
Proiecte de mobilitate interna a tinerilor doctoranzi pentru dobandirea de noi competente stiintifice
Proiecte de cercetare pentru stimularea revenirii in tara a cercetatorilor:
•Cresterea numarului de cercetatori romani avand titlul de doctor in stiinte obtinut in strainatate reveniti in tara, in cercetare
•Cresterea numarului de cercetatori romani cu stagii postdoctorale de minim 2 ani, efectuate in strainatate reveniti in tara, in cercetare

În plus, exista burse pentru tinerii doctoranzi, sub 35 de ani, care doresc sa devina conducatori de echipe de cercetare. «Este discriminatoriu, dar nu se mai poate merge inainte cu cercetatori remarcabili care la 62 de ani si-au luat doctoratul si la 65 de ani au fost pensionati. Nu se mai poate nici ca cei in varsta sa apara cu numele in dreptul unui proiect in timp ce rezultatele apar din ceea ce au realizat cei tineri», afirma presedintele ANCS.