Revista >> Numarul 82 [Ian-Feb 2006] >> Sanatate

Contributia informatizarii la protectia consumatorului public - medicamente ucigase

Radu Bengulescu M.D. Healthcare Informatics Ph.D.

15 Februarie 2006

Un barbat din Texas in varsta de 42 de ani se prezinta la cardiologul sau pentru dureri de piept. Doctorul il consulta si ii prescrie pentru dureri anginoase, 20 mg de ISORDIL (un medicament antianginos), la fiecare patru ore. Farmacistul citeste insa medicamentul (vezi figura de mai jos) ca fiind PLENDIL (un medicament vasodilatator) si ii distribuie pacientului aceeasi doza, cu toate ca doza maxima zilnica de Plendil este de doar 10 mg. Dupa numai o zi in care ia o doza de Plendil de 16 ori mai mare decat cea admisa (160 mg fata de 10 mg), pacientul intra in coma si moare la cateva zile dupa aceea. In procesul intentat, atat doctorului cat si farmacistului, de catre familia pacientului, juriul ii gaseste pe amandoi vinovati de aceasta eroare medicamentoasa fatala si ii condamna pe fiecare la o amenda de 250 000 dolari.
Acesta este un caz celebru in istoria greselilor de prescriere si distribuire a medicamentelor si ilustreaza doar o fateta a multiplelor riscuri la care dumneavoastra, ca pacient, sunteti expus.
Statisticile din SUA arata ca zilnic moare cel putin un pacient ca urmare a erorilor medicamentoase, iar anual, aproximativ 1,3 milioane sunt intr-o masura sau alta prejudiciati.
Aceste erori, in cazul SUA sunt pe locul 5 in „topul“ proceselor de malpraxis medical si duc la sume de sute de milioane de dolari daune, intentate autoritatilor medicale si farmaceutice.
Situatia nu sta cu mult mai bine nici in Europa. Conform periodicului german „Die Welt“, intr-o ancheta in randul a 127 medici de spital, numai jumatate au putut sa indice doza corecta in cazul unor medicamente, 31% din acestia neputand nici macar sugera o doza. Conform periodicului, aproximativ 25000 de pacienti mor anual in Germania, ca urmare a greselilor de dozare a medicamentelor.
Diferite studii au aratat ca pacientii care viziteaza sectiile de urgenta ale spitalelor sau cei din ambulatorii sunt cel mai des victimele acestor erori medicamentoase. Un studiu pe 428 de consulturi, alese aleator la o sectie de urgenta a unui spital din SUA, a demonstrat ca in urma consultului medicatia pacientului a fost suplimentata, dar in 10% din aceste cazuri aceasta suplimentare a adus doar efecte secundare nedorite ca urmare a interactiunilor medicamentoase. Cel mai des aceste erori afecteaza pacientii in varsta (aproximativ un sfert din acestia, conform unui studiu din SUA).
Daca in cazul pacientilor internati sau a celor consultati curent de catre un medic, aceste erori pot fi eventual detectate si corectate, in cazul medicamentelor OTC (administrabile fara reteta), efectele pot fi dramatice, deoarece exista o serie de contraindicatii (pacienti cu alergii, cu boli cronice sau acute, cu diete sau expunere la radiatia solara etc.) sau interactiuni medicamentoase (cu alte medicamente din tratamente cronice) care sunt foarte rar investigate.
Pe de alta parte, cantitatea de medicamente care pot fi cumparate fara reteta este in continua crestere. In SUA sunt cheltuiti aproximativ 10 mld de dolari anual pe medicamente OTC. In Romania, in anul 1996, 33,3% din totalul cheltuielilor anuale pentru sanatate ale unei familii au reprezentat cheltuieli pentru medicamente (comparativ, s-au consumat doar 9.7% pentru consultatii si teste de laborator). Aceasta ilustreaza „apetitul” pentru medicamente al cetateanului roman, fata de alte tari europene, unde cheltuielile cu medicamentele nu depasesc 20%, datorita succeselor medicinii preventive, care reduce numarul medicatiilor intensive.
Conform reglementarilor farmaceutice internationale, orice medicament are inscris in prospect mentiuni si recomandari privind contraindicatii sau interactiuni nerecomandate sau chiar interzise cu alte medicamente, dar cati dintre noi citim aceste prospecte scrise marunt? Mai ales capitolele de interactiuni medicamentoase? Este destul de greu pentru persoanele fara pregatire medicala sa depisteze incompatibilitatea intre doua produse farmaceutice. Sa luam o interactiune la intamplare, cea dintre preparatele pe baza de estrogen si benzodiazepinele orale (cu efect sedativ-tranchilizant). Cu mare probabilitate, in rubrica interactiuni a unui prospect de medicament pe baza de estrogen va scrie: Estrogenul are potential de inhibitie asupra metabolismului benzodiazepinelor metabolizate prin oxidare. Ca urmare, efectul acestora este potentat, recomandandu-se scaderea dozelor, sau eventual substitutia cu o benzodiazepina metabolizata prin conjugare (Oxazepam, Lorazepam, Lormetazepam, Temazepam).
Simplu ca lumina zilei: in cazul in care dumneavoastra luati deja un medicament estrogenic, cand veti intra intr-o farmacie pentru a cere un tranchilizant pentru somn, va trebui deja sa stiti ca daca este din clasa benzodiazepinelor metabolizate prin oxidare, trebuie sa reduceti doza sau eventual sa luati de la inceput un tranchilizant benzodiazepinic metabolizat prin conjugare. Sau, invers, cand cereti un tranchilizant benzodiazepinic si farmacistul va recomanda un produs, in cate cazuri veti fi intrebat(a) daca luati concomitent medicamente pe baza de estrogen?
Ce se poate intampla daca aceasta interactiune isi face efectul? Presupunand ca la culcare, seara, luati aceste doua medicamente concomitent, a doua zi, eventual (in varianta fericita) puteti intarzia la serviciu, iar in varianta nefericita puteti comite un accident de circulatie, datorat scaderii atentiei, reflexelor etc. In acest caz, producatorul medicamentelor nu va putea fi acuzat de nimic, el mentionand in prospect aceste incompatibilitati. Cel ce va plati veti fi doar dumneavoastra.
Exista nenumarate situatii care genereaza zeci de mii de incompatibilitati (deja documentate), pe care personalul medical nu le poate avea in vedere in toate cazurile, in momentul prescrierii: starile de alergie la medicamente, bolile cronice, precum astmul bronsic sau diabetul zaharat s.a.m.d. Din fericire, informatica a adus la indemana consumatorului de medicamente doua arme foarte eficiente de lupta cu situatiile descrise. Accesul la informatii prin Internet, combinat cu bazele de date interactive din asa-numitele portale medicale, pot asigura o informare activa a pacientilor asupra riscurilor la care sunt expusi in cursul unor medicatii complexe. Sa luam un caz concret:
Pacientul X este suferind de astm cronic. Pe deasupra are si o alergie severa la Penicilina sau derivate de Penicilina. O infectie respiratorie ii provoaca un puseu hipertensiv, care il imobilizeaza la pat. Este vizitat de o sora medicala „prietena de familie“, care ii da niste tablete pentru hipertensiune „foarte eficiente, produse in strainatate“, si niste antibiotice recent aparute pe piata. Insa, fiul pacientului, avand acces la Internet (pentru care un simplu PC si o linie de telefon Romtelecom, sunt mai mult decat suficiente), se logheaza intr-un portal medical (fie in forma anonima, fie in forma avansata, posedand un cont propriu) unde introduce date precum bolile cronice ale pacientului, varsta, alti parametri medicali, denumirea comerciala a celor doua medicamente, inainte ca tatal sau sa le ia. Aceste date sunt preluate in baza de date de interactiuni medicamentoase (la ora actuala avand dimensiuni intre 200 si 500 000 de combinatii medicament-medicament) care este chestionata iar raspunsul apare in forma urmatoare:
Medicamentul pentru hipertensiune contine un beta-blocant care poate declansa un atac astmatic sever, iar antibioticul prezinta interactiuni incrucisate cu Peniclina, putand produce o stare de soc anafilactic. Se recomanda contactarea de urgenta a medicului care a prescris aceste medicamente pentru revizia indicatiilor si a dozelor.
In acest caz, viata pacientului X este salvata, iar costul investitiei este de cativa euro pentru acces de tip dial-up si inscriere intr-unul din aceste portale medicale.
In SUA si Europa, aceste portale medicale au ajuns la o mare complexitate, punand la dispozitie nenumarate alte servicii, de la posibilitatea de a cauta centrele medicale cele mai apropiate care ofera un anumit tip de servicii medicale (de exemplu, dermatologie specializata in psoriazis), pana la fisa medicala completa, accesibila prin serviciul Web. Un exemplu de portal orientat spre informatii (inclusiv interactiuni medicamentoase) din Franta este www.theriaque.org, disponibil oricarui utilizator public, pentru sume de cativa euro pe luna.

ªi totusi, in lume mor zeci de mii de pacienti pe an datorita erorilor de medicamentatie. V-ati gandit oare ca urmatoarea victima poate fi cineva apropiat dumneavostra? Iata raspunsul periodicului „Die Welt“: „La o rata de incidenta de 20% a erorilor medicale de acest tip, cat se inregistreaza in prezent, este chiar foarte probabil!“.