Revista >> Martie - Aprilie 2013 [Nr. 153] >> Cercetare & Invatamant superior

Institutul pentru Fizica Pământului a lansat sistemul care spune când vine cutremurul

Alexandru Batali

27 Martie 2013

Tehnologia aduce pentru România şi Bulgaria un câştig de 25-35 de secunde în lupta cu prevenirea cutremurelor, salvarea de vieţi şi de bunuri materiale. Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INCDFP) a finalizat recent dezvoltarea unui sistem transfrontalier de alertare rapidă în caz de cutremur - „Danube Cross-Border System for Earthquake Alert„ (DACEA) - unul dintre primele şi cele mai evaluate sisteme de detecţie şi avertizare din lume. Noul director al Institutului, dr. ing. Constantin Ionescu, ne-a vorbit despre complexitatea acestui proiect, pe care îl consideră o realizare unicat a cercetării ştiinţifice româneşti şi din Europa.

Cum funcţionează acest sistem, conceput pentru atenuarea efectelor şi reducerea riscurilor produse de cutremure?

Cutremurele sunt dezastre naturale majore. Scopul principal în cazul producerii unui cutremur puternic îl reprezintă scăderea numărului total de pagube şi pierderi de vieţi omeneşti. Zona de graniţă dintre România şi Bulgaria este afectată de cutremurele produse în ambele ţări: pe de o parte, cutremurele produse în zona seismică Vrancea, cu evenimente la adâncimi intermediare (3 şocuri/secol cu o magnitudine mai mare de 7), şi, pe de altă parte, seismicitatea crustală înregistrată în partea de nord a Bulgariei (Shabla, Dulovo, Gorna Orjhovitza).

În momentul de faţă, în România este instalat un sistem de alarmare creat, în principal, pentru a alerta obiectivele importante din zona municipiului Bucureşti. Acest sistem de alertare timpurie a fost dezvoltat pentru a asigura un timp de alertare de 25-35 de secunde pentru instalaţiile din Bucureşti, în cazul producerii unor cutremure cu magnitudine mai mare de 6,5. Sistemul prototip este format din 4 componente: reţea de senzori pentru înregistrarea mişcării solului, instalaţi în zona epicentrală, o legătură de comunicaţie, un sistem automat de analiză, localizat la Centrul de Date din Măgurele, şi un sistem de distribuţie a informaţiei. În prezent, Sistemul Rapid de Alarmare Seismică (REWS) pentru partea de nord a Bulgariei poate fi un instrument foarte important pentru atenuarea hazardului seismic în timp real, întrucât în această zonă (de-a lungul Dunării) există atât instalaţii chimice, ce reprezintă un pericol major în cazul producerii unui cutremur, cât şi centrala nucleară de la Kozlodui.

La nivelul aplicaţiilor IT&C create, cine sunt partenerii cu care aţi colaborat?

Pentru a reduce pagubele cauzate de cutremure, este foarte importantă utilizarea unei tehnologii de alertare actualizate. O activitate foarte importantă a constat în dezvoltarea unei aplicaţii software pentru generarea instrumentelor ce vor fi utilizate în cadrul unităţilor pentru situaţii de urgenţă, atât în România, cât şi în Bulgaria. Informarea reprezintă punctul cheie în managementul dezastrelor, iar sistemul de comunicare este una dintre componentele cele mai importante. Înainte şi după producerea unui cutremur puternic, Sistemul Rapid de Alarmare în caz de Cutremur va genera un semnal de alarmă, o hartă de alertare (AlertMap), va emite un buletin cu parametrii cutremurului, o hartă a mişcărilor puternice (ShakeMap) şi o estimare a pagubelor la clădiri, toate aceste informaţii fiind transmise către autorităţi. Comunicaţia de date se realizează în
România prin intermediul sistemelor guvernamentale şi în Bulgaria cu ajutorul sistemelor private.

Serviciul de Transmisiuni Speciale (STS) a fost şi este unul din colaboratorii importanţi ai INCDFP deoarece asigură comunicaţia de date dintre staţiile seismice situate în zona Vrancea, dar şi dintre staţiile seismice instalate pe partea românească a zonei eligibile. Furnizarea de echipamente a fost făcută de către SC QBS SRL, iar programul care asigură interfaţa dintre centrele de date din Bucureşti şi Sofia a fost realizat de TeamNet.

Ce dotări, echipamente speciale au fost achiziţionate?

În cadrul proiectului DACEA au fost instalate 16 staţii seismice în zona de interes a proiectului, 8 dintre ele fiind instalate pe teritoriul României. Cele 16 staţii seismice includ atât senzorii seismici, cât şi echipamentele de achiziţie şi transmisie de date. În paralel, au fost instalate 16 echipamente la inspectoratele pentru situaţii de urgenţă din România şi Bulgaria. Pentru întreţinerea staţiilor şi înregistrarea replicilor în cazul producerii unui cutremur major, au fost achiziţionate 6 sisteme mobile de monitorizare a zonei transfrontaliere a Dunării.

Cum va fi dezvoltată, îmbunătăţită în continuare tehnologia?

INCDFP se va preocupa de continuarea activităţilor de cercetare în domeniul sistemelor de alarmare prin reducerea posibilităţii alarmelor false şi îmbunătăţirea algoritmului de detecţie şi analiză rapidă a parametrilor cutremurelor de pământ care se produc în România. În acest moment, INCDFP studiază posibilitatea realizării unor sisteme de alarmare pentru cutremurele de suprafaţă care s-ar putea produce şi în alte zone seismice, cum ar fi Făgăraş, Banat şi Râmnicu Sărat.

Cum beneficiază populaţia de acest sistem performant?

REWS reprezintă primul sistem european de detecţie timpurie, în timp real, şi alarmare în cazul cutremurelor puternice. Dezvoltarea sa, realizată în colaborare cu Univeristatea Karlsruhe din Germania este bazată pe concepte şi modele de risc seismic noi.

REWS poate fi utilizat la: (I)- alarmarea şi blocarea instalaţiilor nucleare de interes naţional; (II)- blocarea vanelor de alimentare cu gaz a locuinţelor sau instalaţiilor industriale; (III)- încetinirea în mers sau oprirea trenurilor de călători şi de marfă; (IV)- blocarea vanelor de alimentare cu apă a instalaţiilor industriale; (V)- activarea instalaţiilor de salvare; (VI)- activarea sistemelor de rezervă şi salvare a băncilor de date destinate operaţiunilor de interes major (bănci, poliţie etc.); (VII)- alertarea camerelor de operaţii din spitale şi pornirea automată a generatoarelor de urgenţă etc.