Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Specialiștii din domeniu au creat o Coaliție ce încearcă relansarea economiei durabile

27 Martie 2013



Majoritatea domeniilor tehnice din țara noastră se confruntă cu o criză de ingineri buni și foarte buni, capabili să gasească soluțiile potrivite pentru relansarea economiei românești. Pornind de la această realitate, la începutul lunii februarie s-a înființat Coaliţia Română pentru Educaţie Inginerească (CREDING), care a lansat un program ambiţios care încearcă să determine revitalizarea și regândirea educației și cercetării ştiinţifice inginereşti româneşti.

Recent înfiinţata Coaliţie Română pentru Educaţie Inginerească (CREDING) reprezintă materializarea unei iniţiative susţinute de un grup de specialişti de vârf din domeniul ingineriei, din mediul academic şi din mediul economic, reuniţi de imperativul revitalizării pregătirii viitoarelor generaţii de ingineri şi al alinierii acestora la necesitățile reale ale economiei.

În acest demers complex de reinstaurare a statutul inginerului în societatea modernă, CREDING şi-a asumat rolul de a agrega, structura şi eficientiza eforturile la nivel naţional pentru:
- formarea, perfecţionarea şi certificarea inginerilor în conformitate cu dinamica pieţei muncii şi a tehnologiilor secolului XXI;
- creşterea vizibilităţii şi atractivităţii profesiei de inginer în rândul elevilor din ciclul preuniversitar, cu aptitudini reale pentru ştiinţă-tehnologie-inginerie;
- reinstaurarea statutului inginerului în societatea modernă, promovarea rolului şi contribuţiilor inginerului la creşterea calităţii vieţii, precum şi a realizărilor remarcabile ale ingineriei;
- orientarea cercetării în ştiinţe inginereşti, a dezvoltării-inovării în vederea reindustrializării moderne a României pe baza potenţialului intelectual autohton.

Calea spre relansarea economiei durabile

Modalităţile concrete de atingere a acestor obiective, precum şi provocările cu care se confruntă demersurile întreprinse până la acest moment au fost dezbătute pe larg în cadrul primei reuniuni a Coaliţiei, desfăşurată sub titlul „Cercetarea ştiinţifică românească – suport al relansării economiei durabile“, care a reunit reprezentanți din domeniul cercetării şi educaţiei româneşti, dar şi actori importanţi ai mediului economic.

În deschiderea evenimentului, prof. dr. ing. Ioan Dumitrache, preşedintele CREDING, a prezentat în detaliu strategia coaliţiei prin care aceasta îşi propune atingerea obiectivelor, insistând asupra faptului că „la momentul actual tehnologia este un discriminator esenţial pentru succesul în piaţa globală de idei, de bunuri şi servicii. (…) Cercetarea ştiinţifică în inginerie presupune o cunoaştere avansată, o pregătire consistentă, abilităţi creative, capacitatea de a finaliza şi de a testa şi valida rezultate aplicabile. (...) În legătura naturală dintre cercetare - inginerie – industrie, ingineria are rolul de a oferi noi proiecte, metodologii şi sisteme de fabricaţie, precum şi un sistem de management integrat pentru industrie şi pentru mediul de afaceri. (…) Pentru aceasta, avem nevoie de resurse înalt calificate, cu capabilităţi specifice creativităţii şi inovării, de ingineri buni care să facă faţă acestor provocări, dar avem nevoie şi de o infrastructură de cercetare cu totul specială, precum şi de validarea rezultatelor obţinute prin implementarea lor în industrie.“ Analizând modelele deja puse în practică în alte ţări, Ioan Dumitrache a evidenţiat în finalul prezentării sale o serie de direcţii de acţiune, pentru transpunerea în practică a strategiilor Coaliţiei.

Abordări pragmatice

Profesorul Tudor Prisecaru, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, a evidenţiat la rândul său o serie de aspecte ale „crizei de ingineri buni, care se resimte în România în foarte multe domenii şi de mult timp, „datorată în primul rând faptului că avem o criză de resurse umane în învăţământ, dar şi modului de organizare al acestuia“. Prezentând o serie de exemple concrete, profesorul Prisecaru a argumentat ideea potrivit căreia „la momentul actual, nu avem o resursă umană bine organizată. Avem investiţii importante făcute în infrastructura de cercetare, dar într-un mod dezorganizat. Fiecare şi-a luat echipamentul lui şi-l ţine doar pentru el.“ Secretarul de stat a insistat asupra necesităţii dezvoltării cercetării aplicative, ca element esenţial al creşterii productivităţii, pentru reducerea decalajului dintre consum şi producţie, existent în societatea românească în ansamblu. „Trebuie să reuşim să găsim calea către rezultatele viabile care să poată fi aplicate în economie. În acest sens cred că ar trebui regândită integrarea învăţământului superior cu practica“, a conchis profesorul Prisecaru.

O abordare pragmatică a avut şi Constantin Stroe, vicepreşedintele Dacia-Renault, care, din perspectiva sa de reprezentant al uneia dintre principalele sectoare industriale autohtone (care cumulează peste 19% din exporturile româneşti în 2012), consideră că „cercetarea inginerească din România poate şi trebuie să devină suportul principal al securizării producţiei de automobile locale, care este o miză strategică de maximă importanţă. (...) Din păcate, noi cei din domeniul industriei auto nu avem prea multe exemple de rezultate vizibile ale cercetării aplicate în domeniul în care lucrăm“. Vicepreşedintele Dacia-Renault a prezentat o serie de propuneri concrete, cum ar fi „crearea unui grup de lucru, a cărui misiune principală constă în identificarea factorilor de blocaj în conlucrarea dintre cercetarea inginerească şi potenţialii beneficiari din industrie, analizarea acestor cauze şi elaborararea unui set de măsuri pentru facilitarea conlucrării dintre cercetarea universitară şi industria reală“.

Prof. dr. ing. Ion Pirnă, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare (INMA), a continuat linia abordărilor pragmatice, oferind exemple concrete al modului în care rezultatele valide ale cercetării ştiinţifice inginereşti se pot materializa, prin transferul tehnologic realizat în incubatorul tehnologic şi de afaceri INMA-ITA. Echipamentele tehnice şi utilajele realizate de INMA reprezintă dovezi palpabile ale modului în care cercetarea ştiinţifică inginerească poate contribui efectiv la relansarea economiei durabile, prin crearea de noi locuri de muncă, dar şi prin dezvoltarea industriei de maşini şi instalaţii destinate agriculturii şi industriei alimentare.

Această primă dezbatere CREDING a urmărit stabilirea elementelor definitorii pentru crearea unei noi strategii a cercetării şi inovării, contribuind la stabilirea primelor etape în atingerea obiectivelor Coaliţiei.

Direcţiile de acţiune CREDING
- Identificarea unor domenii ale producţiei de bunuri materiale în care România are capacitatea şi resursele necesare pentru a deveni competitivă pe piaţa internă şi externă.
- Restructurarea şi organizarea întregului sistem de formare a resurselor umane pentru susţinerea şi dezvoltarea unor domenii tehnologice avansate şi a unui cadru instituţional pentru formarea viitoarelor generaţii de ingineri capabili să răspundă provocărilor secolului 21.
- Elaborarea unui set de norme şi indicatori de calitate pentru evaluare performanţelor şi recunoaşterea contribuţiei ingi-nerilor la dezvoltarea cunoaşterii,
a ştiinţei şi tehnologiei, a civilizaţiei şi calităţii vieţii.
- Promovarea în spaţiul public a realizărilor valoroase ale ingineriei şi ale programelor de cercetare în ştiinţe inginereşti pentru sensibilizarea opiniei publice şi a factorilor de decizie.
- Promovarea noilor paradigme ale ingineriei moderne în formarea noilor generaţii de ingineri, cu utilizarea extensivă a platformelor informatice, care să formeze şi să cultive gândirea inginerească în ecuaţia „concepte+raţionamente=aplicaţii“.

Perspective



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite