Revista >> Martie - Aprilie 2013 [Nr. 153] >> Cercetare & Invatamant superior

Nivelurile de pregătire tehnologică: o şansă pentru cercetarea de nişă în domeniul tehnologiilor generice

Dr. ing. Radu Robert Piticescu

27 Martie 2013

Dintre exemplele de bune practici pot fi menţionate:

TRL 4: Asociația de Cercetare „Christian Doppler”- CDG Austria pentru abordarea „bottom-up” a cercetărilor fundamentale şi aplicative în inginerie şi ştiinţe naturale;

TRL 5: Programul „Materiale Funcţionale” al Finlandei în perioada 2007-2013, KETs fiind considerate: Materiale Avansate (cu focalizare pe biomateriale pentru regenerarea ţeuturilor, implanturi, medicamente cu eliberare controlată, materiale şi procese pentru structuri inteligente şi costuri reduse pentru electronică, noi materiale pentru energia solară, baterii şi supracapacitori, materiale din surse regenerabile, inclusiv aspectele legate de ciclul de viaţă) ;

TRL 6: Tehnologii cheie pentru economia digitală: apel de proiecte în Nanoelectronică, prin care Franţa urmăreşte întărirea competitivităţii industriei prin inovare şi parteneriat public-privat, stimularea iniţiativelor industriale de investiţii în CDI, stimularea cooperării industrie-cercetare;

TRL 7: Green Labs Danemarca, asigurând de asemenea întărirea parteneriatului public-privat, stimularea iniţiativelor industriale de investiţii în CDI, stimularea cooperării industrie-cercetare în domeniile bio-tehnologiei industriale, micro-nanoelectronică şi fotonică.

S-a subliniat faptul că este necesar ca toate ţările membre să ia în considerare stimularea KETs prin proiectarea unei strategii clare şi măsuri politice bazate pe sistemele de CDI şi cel industrial, alegerea activităţilor capabile să genereze inovare, crearea unei acţiuni comune suport pentru a îmbunătăţi coerenţa şi coordonarea între diferite state participante şi continuarea schimbului de bune practici in domeniul KETs.

Primii pași românești

Participarea României la acest schimb de experienţă a constituit un bun exemplu de lecţie învăţată şi a deschis calea către o mai bună conectare a sistemului românesc de cercetare-dezvoltare la acţiunile viitoare ale Uniunii Europene. Se pune întrebarea: „Ce s-a făcut până acum şi care sunt şansele în continuare pentru ca domeniile KETs să fie promovate la nivele TRL cât mai ridicate, astfel încât să devenim cât mai competitivi?”.

Un prim pas a fost finanţarea, prin fonduri structurale, în cadrul Axei 2 de creştere a competitivităţii, a unor infrastructuri noi de cercetare, atât în universităţi şi institute naţionale cât şi în IMM-uri.

Lipsa unei strategii clare face dificilă aprecierea gradului în care acestea se adresează direcţiilor majore ale KETs. Este cert de asemenea că, practic, toate acestea aparţin nivelelor TRL de maxim 4, dar câteva dintre ele (de exemplu, acele infrastructuri care contribuie la promovarea energiilor verzi, ale nano-materialelor pe bază de carbon pentru microelectronică sau integrarea resurselor metalice în aplicaţii high-tech sub formă de nanomateriale şi acoperiri avansate) pot constitui germeni prin care cercetarea românească să se cupleze de la egal la egal cu alţi parteneri europeni în proiecte aplicative. Un pas mare îl constituie proiectul ELI, care poate deschide nişe de piaţă în mai multe domenii KETs, fără însă a merge la nivele TRL superioare. Mai departe este foarte important ca noul program naţional de CDI pentru perioada 2014-2020 să găsească prin consultări libere şi cinstite cele mai bune direcţii de specializare inteligentă. Dar acesta este un alt subiect….