.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
De ce să fii student la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din UPB
Cu o tradiţie de peste 45 de ani, Facultatea de Automatică şi Calculatoare din Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti realizează excelenţa în învăţământ şi cercetare în două domenii de studii. Primul este Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei, cu două specializări – Calculatoare şi, respectiv, Tehnologia Informaţiei. Al doilea domeniu este Ingineria Sistemelor, specializarea pentru el fiind Automatică şi informatică industrială.
Prestigiul facultăţii este confirmat atât de poziţia de frunte în învăţământul şi cercetarea românească a facultăţii, cât şi de reputaţia câştigată de facultate şi de absolvenţii acesteia în ţară şi peste hotare. În fiecare an, facultatea îşi deschide porţile unui număr total de peste 3500 de studenţi, în cadrul ciclurilor de învăţământ de licenţă – 4 ani, masterat – 2 ani şi doctorat – 3 ani.
Procesul de instruire beneficiază de un corp profesoral de elită, de amfiteatre, săli de curs şi laboratoare dotate cu o infrastructură modernă, resurse multiple de tehnică de calcul, echipamente multimedia, acces la Internet şi reţele wireless. Procesul de învăţământ este completat de o platformă de gestiune a cursurilor, care este un sistem complet de tip LMS (Learning Management System) și LCMS (Learning Content Management System) ce oferă utilizatorilor, studenţi şi profesori, o modalitate de organizare şi monitorizare a procesului de instruire şi de gestiune a conţinuturilor educaţionale utilizate.
Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei
Pregătirea de licenţă în acest domeniu urmăreşte formarea de specialişti cu performanţe profesionale ridicate, cu abilităţi de inovare şi cu capacitate de adaptare într-un domeniu în continuă schimbare. Primul contact cu viitoarea profesie se face prin învăţarea operării și programării unui calculator, după care pregătirea urmăreşte formarea de abilităţi de rezolvare algoritmică a problemelor: conceperea, verificarea corectitudinii, evaluarea complexităţii şi creşterea performanţei prin paralelizare sau distribuire. Teoria predată este strict legată de aspectele practice. Limbajele însuşite permit implementarea software sau hardware a algoritmilor.
Procesul didactic continuă prin prezentarea arhitecturii calculatoarelor şi a elementelor conexe, inclusiv componente hardware, sisteme de operare, protocoale de comunicaţie, reţele, baze de date şi grafică. Bagajul de cunoştinţe creşte cu metode şi „perle” algoritmice folosite în rezolvarea unor probleme complicate puse de construcţia sistemelor de calcul. Cunoaşterea aspectelor de sistem (componentele hardware/software şi relaţiile dintre ele) oferă un atu important în faţa informaticienilor din profiluri ne-tehnice. De regulă, învăţarea se face prin dezvoltarea de teme de casă pe subiectele cele mai relevante ale domeniului.
În ultimul an de studii pregătirea se desfăşoară pe cinci direcţii de aprofundare (patru pentru specializarea Calculatoare şi una pentru Tehnologia Informaţiei), dar pe lângă cursurile specializării alese, studenţii pot opta şi pentru alte cursuri, având astfel un program de studiu personalizat.
Cele 5 direcţii sunt: Arhitectura sistemelor de calcul, Sisteme încorporate, Sisteme de programe de bază, Sisteme de programe de aplicaţii şi Tehnologia informaţiei.
Ingineria Sistemelor
Studiile în acest domeniu încep prin cursurile de pregătire fundamentală – matematică, fizică, chimie, mecanică, electrotehnică, şi cu primele cursuri de specialitate: programare, structuri de date. La acestea se adaugă, în al doilea an de studii, cursurile specifice domeniului de pregătire teoretică (teoria sistemelor automate, sisteme cu evenimente discrete, semnale şi sisteme, tehnici de optimizare) şi de suport tehnic (electronică, mecatronică, metode numerice de calcul, proiectarea dispozitivelor numerice).
În anul trei, pe lângă o serie de cursuri esenţiale de formare în specialitate (Traductoare şi sisteme de măsurare, Modelare şi simulare, Arhitectura calculatoarelor, Baze de date, Sisteme cu microprocesoare, Ingineria reglării automate, Transmisii de date, Automate programabile și microprogramare) se configurează două pachete de câte 8 cursuri de aprofundare, orientate pe două direcţii esenţiale ale planului de învăţământ: sisteme de conducere a sistemelor industriale şi sisteme inteligente de conducere.
La fiecare dintre aceste două direcţii, studenţii capătă abilităţi de specialist în conducerea şi automatizarea proceselor, atât în cercetare şi proiectare, cât şi ca inginer de sistem, diferenţele fiind date doar de aprofundarea unor tehnici specifice de punere în aplicare a cunoştinţelor.
Această diferenţiere este, de altfel, întărită de posibilitatea unei specializări suplimentare prin alegerea unui pachet de 4 cursuri (din 6 pachete posibile), fiecare din aceste direcţii fiind baza de plecare în alegerea unei direcţii de studii de master în ciclul al doilea de învăţământ. La cele 6 direcţii se studiază: Sisteme informatice şi în timp real, Interfeţe grafice și prelucrare audio şi video, Prelucrarea informaţiei şi arhitecturi performante, Sisteme distribuite de conducere, Proiectarea asistată a sistemelor de conducere şi Biocontrol, ingineria biomedicală, bioinformatica.
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Consorțiul Universitaria solicită alocarea de la bugetul de stat, pentru toate universitățile din România, a sumelor necesare pentru acoperirea completă a majorărilor salariale- Tranziția verde, posibilă prin echilibrul între cercetarea academică și inginerească
- Fațetele multiple ale Inteligenței Artificiale
- IMNR, pe drumul creării unui grup de excelență în domeniul aliajelor cu entropie înaltă
- ICECHIM București – 20 de ani de istorie modernă
- Un plan, un plan, regatul meu pentru un plan!
