Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Studiul şi conservarea patrimoniului naţional: paşi către un program naţional de datare cu Carbon-14 la IFIN-HH

03 Iunie 2013



La sfârşitul anului 2012 a fost amplasată în IFIN-HH o instalaţie performantă dedicată spectrometriei de masă cu acceleratorul (AMS): un tandetron de tip Cockroft-Walton de 1 MV, urmat de un separator de mare rezoluţie care permite determinări de mase izotopice.

Instalaţia, specializată în separări de izotopi 10Be/9Be, 26Al/27Al, 129I/127I şi mai ales 14C/12C sau 13C, a fost iniţiată de un colectiv condus de dr. A. Olariu, dar finalizată de un colectiv format din dr. Dan Ghiţă, dr. C. Stan-Sion, dr. I.I. Ursu şi colaboratorii, sub conducerea prof. N.V. Zamfir, toţi din IFIN-HH. În prezent, este în ultimele teste de acceptare şi de autorizare de către CNCAN.

Încă de la început am pus problema folosirii optime a acestei instalaţii unice în ţară şi nu foarte comună în lume. În pregătirea workshop-ului IWTA12 din 1-2 Nov. 2012, organizat de IFIN-HH, pe tema folosirii a două noi acceleratoare tandetron (acesta şi un “frate mai mare” de 3 MV), a apărut ideea unui program naţional de datare cu Carbon-14. Metoda e foarte folosită în arheologie şi destul de simplă în principiu. C-14 radioactiv intră în ciclul bioxidului de carbon din natură şi deci în tot ce este viu. După moarte acest schimb încetează, 14C începe să se dezintegreze şi raportul 14C/12C poate determina timpul la care “moartea” a apărut. Cantitatea de 14C rămasă se poate măsura prin mai multe metode, dar aceea a AMS este cea mai peformantă (căci proporţia C-14 este de 10-12), permiţând datări de artefacte ce conţin material organic până la 60-65 de mii de ani vechime, cu probe de ordinul 1 mg. Acestea sunt şi posibilităţile prezentei instalaţii.



La workshop-ul din noiembrie am ridicat problema modului în care fizicienii, chimiştii şi inginerii din IFIN-HH, în colaborare cu istoricii şi arheologii din ţară vor folosi această instalaţie. Deşi există un număr de analize de datare cu C-14 făcute în laboratoare din străinătate, numărul este mult sub necesităţi şi România este mult în urma ţărilor din zonă la acest capitol. S-a stabilit atunci un plan de acţiune şi un Grup de Iniţiativă, format din fizicieni şi arheologi, ghidat şi de atitudinea încurajatoare a ANCS la acel moment. Grupul a lucrat câteva luni pentru a culege propuneri interesante din întreaga ţară, insistând pe o cooperare cât mai largă posibil.

Pentru discutarea stabilirii unui program coerent al celor mai importante şi mai vizibile teme din punct de vedere ştiinţific şi pentru alegerea temelor pentru o primă etapă de măsurători a fost convocat un al doilea workshop, pe 8 aprilie 2013, tot la IFIN-HH. Participarea a circa 60 de specialişti, dintre care peste 45 de arheologi şi istorici provenind de la instituţii distribuite pe întreg teritoriul ţării, ca şi discuţiile intense dau o indicaţie despre seriozitatea şi însemnătatea evenimentului. Din cele 12 teme propuse iniţial de către Grupul de Iniţiativă şi din cele propuse ad-hoc au fost alese 6 pentru prima etapă, acoperind zeci de milenii. Nu le voi enumera aici, dar consider că numărul mare de intervenţii pentru a fi “acceptaţi” în primă rundă de măsurători este atât o măsură a nevoilor, cât şi a încrederii acordate colectivului nostru din IFIN. Am stabilit un plan comun de lucru, atât acţiuni imediate şi discutarea procedurilor de recoltare a probelor (evitarea contaminării şi chimia pregătitoare), cât şi un plan de scriere a unui proiect comun de finanţare. Din păcate, acesta din urmă pare a nu fi posibil acum, dar ridicăm şi aici apelul către organismele de finanţare a cercetării de a-şi îndrepta atenţia şi resursele şi către subiectul studiului şi conservării patrimoniului cultural, subiect neglijat până acum, dar care reprezintă o sarcină şi o datorie a generaţiei actuale de cercetători. Noi suntem tehnic pregătiţi! Pornind de la aceste idei şi de la constatarea că e nevoie de o mai mare cooperare între fizicieni, chimişti, pe de o parte, şi arheologi, istorici, muzeografi etc., pe de altă parte, IFIN-HH a iniţiat o serie de expuneri (seminarii) de arheometrie şi conservare a patrimoniului ţinute în diverse locaţii din Capitală (Muzeul Naţional de Istorie al României, Institutul de Arheologie V. Pârvan), care s-au bucurat de o participare bogată şi diversă. Iniţiativa va continua.

În încheiere notez și faptul că instalaţia poate fi folosită şi pentru 14C ca marker (medicină, industria farmaceutică etc.).



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite