Revista >> Mai - Iunie 2013 [Nr. 155] >> Cercetare & Invatamant superior

Întâlnire cu „regina ştiinţelor agronomice“ - Horticultura

Alexandru Batali

03 Iunie 2013

În perioada 16-19 mai 2013, în incinta campusului Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) a avut loc cea de a zecea ediţie a Zilelor Horticulturii Bucureştene, eveniment care a găzduit pentru al doilea an consecutiv Hortus Florshow România. Prof. dr. Florin Stănică, prorector al USAMV, ne-a prezentat elementele de noutate ale acestei ediţii.

Cum aţi reuşit ca, în decurs de 10 ani, să faceţi din Zilele Horticulturii Bucureştene un eveniment de marcă nu numai pentru horticultorii din Capitală, ci şi pentru cei din ţară şi chiar de peste hotare?

Evenimentul Zilele Horticulturii Bucureştene a apărut ca urmare a unei iniţiative de a promova anual, în cursul lunii mai, proiectele şi realizările Facultăţii de Horticultură, în cadrul unei sărbători dedicate florilor şi plantelor ornamentale, dar şi pomilor, legumelor şi viţei de vie. Încă de la primele ediţii, am invitat o serie de producători şi firme locale care produc şi comercializează produse horticole și inputuri pentru horticultură, care să completeze astfel seria de seminarii, simpozioane, prezentări şi demonstraţii pe care le susţineam în zilele tematice dedicate floriculturii, legumiculturii, pomiculturii şi viticulturii. În urmă cu doi ani, am avut oportunitatea de a începe un parteneriat internaţional cu o asociaţie a producătorilor din Italia, care demarase deja un proiect de promovare a florilor şi plantelor ornamentale pe piaţa românească, finanţat de Uniunea Europeană. Proiectul are însă un efect benefic şi pentru producătorii români, contribuind la dezvoltarea pieţei de flori, de la producţie, până la valorificare. Prin intermediul acestui parteneriat, am reuşit să organizăm anul trecut prima ediţie a Hortus Florshow România, care s-a dovedit a fi un succes, iar anul acesta a fost cu siguranţă cea mai reuşită ediţie. A demonstrat-o cu prisosinţă numărul mare de vizitatori, respectiv publicul larg venit la acest eveniment, dar şi creşterea numărului de participanţi din cadrul expoziţiei. Astfel, în pavilionul expoziţional am avut 25 de participanţi, atât din România, cât şi din străinătate, iar în expoziţia cu vânzare din campus au fost prezente peste 50 de firme. Aşa cum aminteam, participarea internaţională s-a extins şi ea considerabil. De exemplu, anul acesta a fost prezentă, în premieră în cadrul Zilelor Horticulturii Bucureştene, o firmă din Coreea de Sud, care a expus echipamente pentru tratamente fitosanitare. Prezenţa internaţională a fost vizibilă însă nu doar în cadrul firmelor expozante, ci şi în rândul specialiştilor invitaţi la expoziţie. Astfel, cursul de artă florală pe care-l organizăm anual pentru studenţi a fost condus de doi designeri florali, unul din Italia şi un altul din România.

Ce elemente de noutate a adus ediţia din acest an?

Cred că principalul factor de diferenţiere faţă de ediţiile anterioare l-a reprezentat diversitatea, asigurată atât de creşterea numărului de expozanţi, cât şi de varietatea tematicilor abordate. În cadrul ediţiei din acest an am mărit cadrul iniţial, adăugând pomicultura, legumicultura, precum şi sectorul de prelucrare a produselor horticole. De asemenea, am extins şi aria expozanţilor prin prezenţa producătorilor şi vânzătorilor de echipamente şi utilaje pentru horticultură, care au realizat demonstraţii, la care au participat atât studenţi, cât şi membri ai asociaţiilor fermierilor.

Totodată, în cursul simpozioanelor şi workshop-urilor desfăşurate în cadrul evenimentului au fost abordate o serie de probleme de actualitate, cum ar fi, de exemplu, problematica producerii culturilor legumelor ecologice sau proiectul de reconversie a plantaţiilor pomicole pe care România îl va începe din 2014 – o informaţie extrem de utilă fermierilor referitor la investiţiile care se vor realiza în pomicultură, soiurile și portaltoii recomandați, sistemele de plantare și formele de coroană etc. Un alt subiect abordat în premieră în cadrul evenimentului a fost o dezbatere asupra standardelor profesionale şi de calitate în peisagistică, în cadrul căreia a fost analizat şi statuat rolul pe care profesiunea de peisagist îl are în societatea românească. Dincolo de aceste subiecte de specialitate, au fost abordate şi alte problematici de interes general, adresate publicului larg, precum o pledoarie pentru alegerea florii naţionale, efectele plantelor ornamentale asupra stării psihice şi tonusului, prezentarea parcului dendrologic al USAMV, precum şi o lucrare asupra Centenarului Societăţii Române a Horticulturilor (înfiinţată în 1913).

Ce beneficii oferă acest eveniment audienţei, dar şi participanţilor?

Există mai multe categorii de audienţă cărora ne adresăm: studenţii Universităţii, cărora anul acesta li s-au alăturat elevi de la două licee de profil din Topoloveni şi Mărăcineni; profesioniştii din horticultură (fermieri, companii de prelucrare, producători de echipamente şi utilaje etc.), precum şi publicul larg. Pentru ultima categorie de audienţă este evident că aportul de informaţie – noutăţile în domeniu despre soiuri şi specii de plante ornamentale şi pomicole – este unul dintre principalele beneficii, alături de posibilitatea achiziţionării produselor comercializate de firmele expozante. Aportul de informaţie este un beneficiu important şi pentru studenţii USAMV, care au posibilitatea de a participa la demonstraţiile practice făcute de către firmele expozante, dar pot beneficia şi de certificatele şi atestatele obţinute în urma participării la cursurile de formare susţinute în cadrul expoziţiei de către specialiştii invitaţi. În plus, evenimentul reprezintă pentru studenţi un mediu propice de facilitare a contactului direct cu piaţa muncii – atât cu companiile care activează în domeniu, cât şi cu fermierii prezenţi la eveniment –, ceea ce facilitează identificarea unor posibile oportunităţi profesionale. Producătorii profesionişti beneficiază şi ei de oportunitatea contactării companiilor în vederea valorificării produselor, a identificării unor posibili clienţi, dar şi de noi colaborări. De exemplu, fermierii care au fost prezenţi la Zilele Horticulturii Bucureştene au putut lua legătura direct cu pepinierele care furnizează material săditor şi cu furnizorii de echipamente, iar vizitând livada noastră au putut vedea noi sisteme de plantare, forme noi de coroană, soiuri și portaltoi, sisteme de irigare, sisteme de susţinere, etc.