Revista >> Mai - Iunie 2013 [Nr. 155] >> Lumea Geospatiala

Soluţii GIS versus grefă de viewer GIS

Maria Visan

03 Iunie 2013

Evoluţia tehnologiilor geospaţiale este din ce în ce mai accelerată, iar principalul efect este că acestea au depăşit faza de nişă, în care erau accesibile unui număr mic de utilizatori specializaţi şi au intrat în mainstream, iar tehnologii deja aflate în mainstream cum sunt Cloud şi SaaS (Software as a Service) au fost înglobate în procesele de utilizare a informaţiei geospaţiale.

Utilizarea pe scară largă a tehnologiilor geospaţiale impune informatizarea geospaţială ca strictă necesitate pentru organizaţii de toate mărimile utilizatoare de informaţie geospaţială şi care doresc să ţină pasul cu concurenţa lor, pentru oferirea de produse şi servicii mai rapide şi mai bune. În aceste condiţii de cerere crescută şi de diversificare a nevoilor, este firesc ca şi soluţiile de informatizare geospaţială să fie din cele mai variate, iar presiunea pe reducerea bugetelor a dus la apariţia a tot felul de combinaţii creative de tehnologii menite să reducă costurile de implementare şi să rezolve dilema bugetului limitat. Desigur, România nu face excepţie. Nu vom analiza aici nici furnizori şi nici oferte existente pe piaţă în acest moment, ci mai degrabă ne-am opri la una din combinaţiile „creative“ din piaţă, care oferă mirajul unei informatizări geospaţiale fără costuri, dar care, aplicată fără discernământ şi grefată pe nevoi organizaţionale greşit asociate, se poate dovedi o capcană operaţională pe termen lung şi în cele din urmă, din punctul de vedere al rezultatelor aşteptate, chiar un ... miraj. Vorbim aici de preconcepţia care vede legarea unui simplu viewer GIS pe sistemele informatice existente ca fiind rezolvarea minune şi cu costuri foarte mici (sau, aparent, deloc) a nevoii de informatizare geospaţială. Tehnologia este sau poate fi gratuită, implementarea este rapidă şi ieftină, harta apare pe toate ecranele angajaţilor, informaţia este procesată de computere şi echipa de management e mulţumită că şi-a realizat obiectivele de informatizare cu investiţii minime. Însă cu riscul ca tonul acestui articol să capete nuanţe de Twin Peaks, ne hazardăm să afirmăm că nu întotdeauna lucrurile sunt ce par a fi.

Aşa cum omul înţelept îşi face iarna car şi vara sanie, tot aşa şi organizaţia inteligentă se gândeşte când face o implementare şi la care vor fi nevoile ei peste, să zicem, 3 sau 5 ani dacă nu şi mai mult. Pentru că, indiferent dacă alegerea e car sau sanie, niciodată costurile nu se limitează strict la cumpărarea materialelor. Implementarea oricărui sistem informatic nu se poate face niciodată fără costuri, fie ele şi bazate pe tehnologie gratuită (gen open source). Un manager inteligent nu va lua decizia de implementare a unui sistem sau altul până nu va analiza nu numai cheltuielile adiţionale implicate, dar şi cele legate de exploatarea pe termen lung a sistemului şi impactul curent şi viitor asupra operaţiunilor organizaţiei.

Lăsând la o parte impactul pe termen lung, diferenţele apar chiar şi numai la analiza a ceea ce se poate face efectiv cu o alegere sau alta. Să analizăm puţin un flux de lucru într-o organizaţie publică din cele două perspective: derulat cu ajutorul unui viewer GIS ori într-o soluţie geospaţială. Să zicem, emiterea unei autorizaţii de construcție în urbanism:

Intrare în sistem

Solicitarea de emitere a unei autorizații de construcție în urbanism este primită de la cetăţean. O soluţie geospaţială integrată în care registratura e conectată cu fluxurile de lucru de gestiune geospațială a documentelor de urbanism va trimite automat cererea la departamentul sau departamentele cu rol de reglementare şi control (Instituţia Arhitectului Şef, Secretariat administraţie publică, Primar), a căror aprobare este necesară. Nu este nevoie de timp fizic suplimentar pentru ca informaţia să fie deja prezentă în planificările de lucru, informaţia fiind încărcată o sigură dată (la Registratură) şi oferită spre consultare celor care au nevoie de ea în formatul de lucru specific fiecărui departament. În cazul utilizării unui simplu viewer grefat pe alt sistem/sisteme, cererea va circula pe canalele obişnuite prin organizaţie şi va depinde de viteza – disponibilitatea funcţionarilor pentru a se transfera de la un departament sau altul. Acest timp de circulaţie e variabil şi este puternic dependent de eficienţa-încărcarea resurselor umane.

Alocarea pe planificarea departamentului de urbanism

Prin secretariatul direcţiei de urbanism se alocă cererea la un inspector. În soluţia geospaţială acest lucru se poate face automat, pe baza unui algoritm implementat în aplicaţie (de exemplu alocarea după adresă) în funcţie de analiza informatică a resurselor disponibile. În cazul viewer-ului, planificarea este realizată manual de către un funcţionar, cel mult folosind o aplicaţie separată. Din nou, avem de-a face cu procesare informatică instantanee versus noduri, în care comunicarea poate fi cu uşurinţă gâtuită de factori externi (oameni insuficienţi, erori de evaluare etc.).

Instrumentarea

Sincronizarea informaţiilor necesare pentru procesarea cererii va fi şi ea automată în cazul soluţiei. Funcţionarul care analizează cererea va avea automat în fereastra de dialog toate informaţiile necesare, identificate pe baza regulilor de business implementate în cadrul soluţiei, în forma potrivită ca suport pentru decizie. În plus, dacă decizia depinde de informaţiile pregătite de alte departamente, aceasta poate fi deja disponibilă, cererea fiind transmisă automat în toate direcţiile şi soluţionarea „lucrării“ realizându-se simultan în mai multe departamente, fiecare dispunând de aceleaşi informaţii primite de la Registratură (în format digital, dacă există şi un birou de scanare la Registratură). În cazul unui viewer, informaţiile prezentate în interfeţele predefinite permit doar consultarea, pot să nu se afle în sistem şi atunci trebuie căutate şi/sau deschise manual, necesită consultarea separată a specialiştilor din alte departamente, ceea ce măreşte nu numai timpul de procesare, dar şi posibilitatea de eroare. De regulă, un viewer GIS va avea funcţionalitate limitată (poţi să nu identifici de la început toate informaţiile de care ai avea nevoie, iar completarea informaţiilor lipsă poate să nu fie o opţiune, fie pentru că nu sunt disponibile în formatul acceptat de viewer, fie pentru că în viewer nu au fost proiectare toate funcţionalităţile necesare unui flux de lucru real sau organizaţii similare au reguli de funcționare diferite, iar viewer-ul nu poate fi personalizat doar prin setări), iar timpii acestei etape vor fi influenţaţi de eficienţa căutării manuale (chiar şi în prezenţa unui sistem de document management). În soluţia geospaţială, diferenţa e realizată prin implementarea regulilor domeniului, care vor fi de fiecare dată aplicate la fel, care poate fi configurat pentru fiecare structură organizaţională asigurând nu numai viteză, dar şi coerenţa deciziilor departamentului, fără necesitatea validării de către un expert. În plus, pot fi folosite automat (direct din sistem, sau printr-un serviciu web) informaţii de la alte departamente sau alte instituţii (patrimoniu, domeniul public, companii de utilităţi etc.). În cazul utilizării doar a unui viewer grefat pe un sistem de management al informaţiei, utilizarea încrucişată a informaţiilor poate fi rezolvată doar prin comunicare clasică (note de informare-solicitare inter-departamentale) şi prin schimb de date greoi, cu suport fizic şi conversii necesare sau fără suportul intuitiv al hărţii inteligente.