Revista >> Mai - Iunie 2013 [Nr. 155] >> Industry watch

O trecere în revistă a e-guvernării românești

Luiza Sandu

03 Iunie 2013

Conform datelor MSI (Ministerul pentru Societatea Informațională), atât persoanele fizice, cât şi agenţii economici din România recurg foarte puţin la servicii de E-government (6%, comparativ cu 28% la nivelul UE 27 în 2011). Cifra nu ar trebui să ne mire prea tare, din moment ce abia în ultimii ani a început cu adevărat lansarea pe scară largă a acestor servicii și în România.

Separat, pe cele două categorii de utilizatori, datele se prezintă astfel: 8%, comparativ cu media UE de 50% în anul 2010 pentru persoane fizice şi respectiv 50%, comparativ cu 75% în UE 27 pentru societăţi. Deşi rata de creştere în utilizarea e-guvernării în perioada 2005-2011 este mai mult decât dublă în România comparativ cu UE 27 (17,3% comparativ cu 7,2%), România mai are încă mult de recuperat. Conform unui raport al Ministerului Fondurilor Europene, dezvoltarea serviciilor de e-Guvernare trebuie realizată în strânsă legătură cu nivelul de utilizare al IT&C în rândul beneficiarilor de servicii şi profilul socio-demografic al utilizatorilor de internet din România. Trebuie astfel avut în vedere faptul că majoritatea utilizatorilor de Internet provin din mediul urban (90%), în timp ce 50% din cei care utilizează Internetul fac parte din categoria de vârstă 16–34 ani

e-Guvernare la nivel central

Conform Agendei Digitale elaborată de autorităţile române, este necesară facilitarea digitalizării şi dezvoltării serviciilor oferite la nivel naţional şi local, asigurarea compatibilităţii sistemelor informatice deja existente şi creşterea interoperabilităţii, alături de crearea unei platforme unice de e-Government şi a unui punct unic de contact pentru toate serviciile publice.

În prezent, MSI coordonează un grup de lucru având ca sarcină elaborarea unei legi vizând interoperabilitatea sistemelor informatice din administraţia publică, urmând ca după adoptarea legii să fie elaborat şi un Cadru Naţional de Interoperabilitate armonizat cu legislaţia comunitară. MSI estimează că legea interoperabilităţii, precum şi cadrul național de interoperabilitate vor fi adoptate până la sfârşitul acestui an.

Cu toate acestea, putem menționa câteva proiectele de referinţă deja implementate (sursa: www.fonduri-ue.ro):
• SIRENE, un sistem informatic ce asigură schimbul de informaţii suplimentare referitoare la semnalările existente în SINS (Sistemul Informatic Național de Semnalări, compatibil cu Sistemul de Informații Schengen)

• SINS, sistem informatic care gestionează alertele naţionale şi care este punct central de informare pentru toate instituţiile din România

• Sistem Naţional Informatic privind Vizele (SNIV), care gestionează eliberarea vizelor din România

• CDPS (Customs Declaration Processing System)

• Ministerul Finanţelor Publice – Autoritatea Naţională a Vămilor (sisteme TARIC, ICS, ECS, NCTS, EORI, AEO, RMF, RPT, EMCS)

• Sistem de schimb de informaţii Autoritatea Națională a Vămilor – ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală)