Revista >> Iunie - Iulie 2013 [Nr. 156] >> Cercetare & Invatamant superior

Profesor univ. dr. Costică Ciontu: „Reuşim să formăm specialişti adevăraţi în agricultură, nu doar simpli posesori de diplomă“

Alexandru Batali

27 Iunie 2013

În numeroasele strategii de relansare economică a României vehiculate în ultimele două decenii, agricultura ocupă un loc central, referirea la eternul şablon „România, grânarul Europei“ fiind inerentă. Profesor univ. dr. Costică Ciontu, decanul Facultăţii de Agricultură din cadrul USAMV Bucureşti - cea mai veche instituţie de învăţământ superior agronomic din România - ne-a prezentat modul în care facultatea contribuie efectiv la dezvoltarea mediului rural modern.

În plină eră a Internetului şi a comunităţii virtuale globale, cât interes mai suscită în rândul tinerilor agricultura?

Din aceeaşi perspectivă globală, vă pot spune că – pe fondul creşterii constante a populaţiei mondiale, care se estimează că va depăşi 9 miliarde de locuitori în 2050 – importanţa agriculturii a devenit critică. Dar interesul în creştere acordat sectorului agricol în întreaga lume nu se datorează numai necesităţii primare de asigurare a hranei, ci şi faptului că agricultura modernă oferă acum soluţii eficiente de obţinere de biocarburanţi, de culturi generatoare de biomasă etc. Pe plan local, graţie suportului oferit de programele europene şi prin adoptarea noilor tehnologii, agricultura reprezintă o piaţă importantă pentru forţa de muncă. La momentul actual, România se confruntă cu o nevoie reală de fermieri şi de specialişti cu studii superioare în agricultură. Facultatea de Agricultură din Bucureşti pregăteşte profesionişti cu înaltă calificare în domeniile agronomiei, silviculturii şi biologiei, care, de-a lungul procesului educaţional, dobândesc calificări ce le permit să răspundă optim cerinţelor pieţei. O dovadă în plus a cererii în creştere este faptul că în ultimii ani avem un număr tot mai mare de candidaţi la admitere şi un număr mai mare de studenţi care vor să urmeze Specializarea de Agricultură. Practic, în decurs de cinci ani, numărul candidaţilor la admitere s-a dublat.

În contextul relansării economice a României, cât de realiste sunt, în acest moment, „speranţele“ legate de potenţialul agriculturii?

Agricultura românească se confruntă încă cu numeroase probleme apărute în ultimele două decenii. Legislaţia greoaie, necorespunzătoare şi strategia inadecvată a retrocedărilor au determinat divizarea terenurilor agricole în foarte multe parcele. În plus, dotarea precară a exploataţiilor mici, lipsa fondurilor necesare, cultivarea terenurilor de către neprofesionişti, distrugerea sistemelor de irigaţii etc. sunt factori care au generat o scădere constantă a producţiei medii la hectar. În ultimii ani asistăm însă la un proces de reorganizare şi îmbunătăţire a activităţilor din agricultură. Primele semnale de revigorare au început să fie vizibile o dată cu schimbarea sistemului legislativ, prin stimularea comasării terenurilor agricole, dar şi graţie sprijinului oferit de Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală. Practic, putem vorbi acum de o revigorare a producţiilor şi, în prezent, avem numeroase exemple de unităţi agricole performante care pot concura direct cu cele din Uniunea Europeană. Sunt semnale clare ale unei îmbunătăţiri a producţiei agricole şi o confirmare a faptului că agricultura românească înregistrează o evoluţie pozitivă. Este adevărat, ne confruntăm încă cu probleme importante, cum ar fi de exemplu cea reprezentată de secetă. Este o problemă gravă, a cărei rezolvare necesită aportul statului, prin intermediul unor programe naţionale care să permită revigorarea sistemelor de irigaţii.

Care este contribuţia efectivă a Facultăţii de Agricultură Bucureşti la dezvoltarea mediului rural?

Cea mai rentabilă investiţie pe care o poate face un stat este cea în educaţie. Este adevărat, presupune un efort consistent, de durată, dar randamentul acestei investiţii este uriaş. Iar noi, ca facultate, prin intermediul studenţilor noştri, care se reîntorc în mediul rural pentru a-şi exercita profesia, contribuim direct la dezvoltarea, creşterea şi consolidarea acestuia într-un mediu cu adevărat inovativ. Absolvenţii noştri reuşesc să genereze o schimbare reală pentru că vin cu un nivel superior de cunoştinţe şi abilităţi, cu o altfel de perspectivă şi deschidere. Este un proces de durată, dar Facultatea de Agricultură din Bucureşti nu este singura angrenată în acest efort – colaborăm în cadrul Consorţiului Universităţilor de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din România cu USAMV „Ion Ionescu de la Brad“ Iaşi, cu USAMV Cluj-Napoca şi USAMV a Banatului din Timişoara. Fiecare dintre aceste universităţi „acoperă“ o anumită regiune a ţării. Noi, în cadrul Facultăţii de Agricultură din Bucureşti, ne adresăm cu precădere zonei de Sud-Est a României (Tulcea, Constanţa, Brăila, Galaţi, Vrancea, Buzău, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dâmboviţa, Prahova, Argeş etc.). Este o zonă cu tradiţie îndelungată în domeniul agriculturii, dar şi cu o problematică specifică, care se reflectă în procesul educaţional.

Cât de important este aportul cercetării la dezvoltarea unei agriculturi sustenabile?

Facultatea de Agricultură Bucureşti desfăşoară numeroase proiecte de cercetare ştiinţifică în domenii precum agricultură, siguranţă şi securitate alimentară, mediu înconjurător şi biodiversitate. Este un demers firesc, pentru că în agricultură nu putem vorbi de creştere şi eficientizare fără suportul oferit de cercetarea ştiinţifică. În permanenţă sunt create soiuri noi, hibrizi cu potenţial de producţie mai mare, de o calitate superioară, cu o rezistenţă ridicată la boli şi dăunători, apar constant produse noi pentru protecţia plantelor etc. Este necesar deci un efort susţinut de cercetare, testare şi validare a noilor produse, astfel încât să poată fi identificate produsele care răspund optim cerinţelor specifice (climatice, de sol etc.). Prin cercetările pe care facultatea le întreprinde, atât în câmp, cât şi în laborator, urmărim o serie de probleme şi adaptăm tehnologiile existente astfel încât să răspundă optim cerinţelor. Efortul nostru nu se rezumă doar la munca de cercetare, ci continuă cu activitatea de popularizare a rezultatelor obţinute, prin intermediul publicaţiilor de specialitate, în cadrul evenimentelor dedicate, prin crearea de loturi demonstrative, întâlniri cu specialiştii şi producătorii, colaborări directe cu fermierii zonali etc. Popularizăm rezultatele cercetărilor şi le prezentăm atât către potenţialii beneficiari, cât şi către studenţi, care sunt, practic, fermierii de mâine. Avem programe prin care încurajăm apropierea studenţilor de aria de cercetare, realizate prin colaborări cu mediul privat, respectiv companii precum Agricover, Syngenta Agro, Pioneer, Montsanto etc. Este o relaţie reciproc avantajoasă, atât pentru facultate, cât şi pentru companii, permiţând studenţilor să intre în contact direct cu principalii jucători din piaţa agricolă.

Cât de importantă este contribuţia recentei conferinţe internaţionale „Agriculture for life, life for agriculture“ la acest efort de popularizare?