Revista >> Iunie - Iulie 2013 [Nr. 156] >> Cercetare & Invatamant superior

Un INSERT național va apropia oferta educațională de piața muncii

Alexandru Batali

27 Iunie 2013

Ministerul Educaţiei Naţionale a lansat recent o dezbatere publică naţională pe tema alinierii învăţământului superior la cerinţele din piaţa forţei de muncă şi a responsabilizării factorilor de decizie din sistemul universitar, dar şi din mediul politic şi mediul privat. Cu această ocazie, au fost prezentate şi primele rezultate ale Proiectului „INSERT - Universităţi mai aproape de viitor“, materializate sub forma platformei web www.joburi-absolventi.edu.ro, un instrument de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii.

„Proiectul INSERT face o apropierea între învăţământul superior şi mediul socio-economic, o legătură care consider că a reprezentat constant o verigă slabă în cadrul activităţii noastre. Avem nevoie de astfel proiecte şi instrumente pentru a vedea care sunt necesităţile economiei, ale forţei pieţei de muncă“, a declarat în deschiderea evenimentului George Darie, rectorul Universităţii Politehnica Bucureşti.
Florin Popa, managerul Proiectului INSERT - Universităţi mai aproape de viitor, a prezentat motivele care au dus la demararea acestui demers şi modalităţile în care au fost transpuse în practică: „La momentul actual, numeroşi absolvenţi ai facultăţilor şi universităţilor nu-şi mai găsesc locuri de muncă în specialitatea pe care au urmat-o. Opţiunile rămase nu sunt multe: emigrarea sau acceptarea unui loc de muncă într-un alt domeniu decât cel pentru care s-au pregătit. Şi asta pentru că oferta de absolvenţi de diverse specializări a universităţilor nu a fost niciodată corelată cu cerinţele pieţei muncii. (…) Principalele obiective pe care ne-am dorit să le atingem prin intermediul acestui proiect, la care au răspuns 50 de universităţi publice de stat şi private, au fost, pe de o parte, încurajarea forţei de muncă din România, respectiv rămânerea absolvenţilor pe piaţa locală a forţei de muncă, iar pe de alta ne-am dorit ca, printr-un efort comun al universităţilor, dar şi al angajatorilor, să putem anticipa cerinţele pieţei forţei de muncă pe termen mediu.“

O abordare pragmatică

Remus Pricopie, ministrul Educaţiei Naţionale, a evidenţiat faptul că problema pe care o ridică corelarea sistemului de învăţământ superior cu piaţa muncii trebuie abordată dintr-o perspectivă pragmatică: „Este genul de problemă pe care niciodată nu o vom putea considera rezolvată definitiv. Vă prezint un exemplu din perioada în care eram secretar de stat: în 2007, într-o şedinţă de gurvern, premierul de atunci a semnalat faptul că este nevoie de un număr mai mare de ingineri constructori pe piaţa muncii, iar universităţile nu au atâţia absolvenţi cât ar fi necesari pentru a acoperi cererea sectorului de construcţii din România. Am analizat situaţia existentă la minister şi s-a luat decizia creşterii din 2008 a cifrei de şcolarizare pe aceste specializări. Acum, în 2012-2013, absolvenţii respectivelor facultăţi nu mai au locuri de muncă. V-am dat acest exemplu pentru a sublinia că trebuie luat în calcul faptul că procesul de educaţie este unul complex, care durează minim 4-5 ani, iar piaţa muncii are fluctuaţii foarte mari. De aceea, pentru atingerea unui echilibru între ceea ce produce şcoala şi ceea ce are nevoie piaţa, avem nevoie de o stabilizare a pieţei. Suntem campioni la formare, dar restanţieri la practică în zona învăţământului medical, unde avem şcoli medicale de calitate, dar penuria de medici se datorează cu precădere emigrării. Prin urmare, nu doar corelarea este necesară, ci şi asigurarea unor condiţii corespunzătoare pentru ca specialiştii să rămână şi să activeze în ţară.“

Interdisciplinaritate şi complementaritate

Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei de Învăţământ din cadrul Senatului României, a evidenţiat faptul că un prim beneficiu al proiectului INSERT este acela că a reuşit să reunească universităţi din diferite domenii, „este un câştig pentru modul în care trebuie să ne proiectăm programele în viitor – sub semnul interdisciplinarităţii şi al transdiciplinarităţii, două elemente esenţiale atunci când se doreşte corelarea ofertei educaţionale cu cerinţele pieţei muncii. Multe dintre specializările facultăţilor noastre pregătesc studenţii pentru meserii care, poate, nu s-au născut încă. Este o realitate şi o provocare cu care se confruntă fiecare facultate în condiţiile unei pieţe a muncii globalizate. La rândul ei, piaţa muncii din România este foarte fluidă şi greu previzibilă, ceea ce creşte dificultatea eforturilor făcute de facultăţi şi minister în vederea alinierii ofertei educaţionale la cererile angajatorilor. În aceste condiţii, devine stringentă nevoia de instrumente dedicate care să ne permită stabilirea strategiilor dedicate atingerii acestui echilibru.“

O schimbare de perspectivă în abordarea problemei a fost oferită de Nicolai Sandu, regional manager Cisco Academy South-Eastern Europe, care a prezentat strategia pe care compania pe care o reprezintă a adoptat-o pentru a-şi asigura forţa de muncă necesară: „Este foarte uşor ca angajator să te plângi şi să spui că sistemul de învăţământ nu oferă absolvenţii de care ai nevoie, că aceştia au doar pregătire teoretică etc. Şi totuşi avem nevoie de oameni care, încă de la prima angajare, să aibă experienţă practică în domenii care sunt de actualitate. Soluţia este parteneriatul public-privat, iar noi, Cisco, ca angajatori, ne implicăm în mod direct. Pentru aceasta, Cisco oferă cursuri de pregătire pentru elevi şi studenţi, pe baza unui parteneriat cu Ministerul Educaţiei. Cisco este prezent în toate marile universităţi dn România încă din 1999, peste 50.000 de studenţi absolvind deja cursuri Cisco.“