Revista >> Iunie - Iulie 2013 [Nr. 156] >> Cercetare & Invatamant superior

Cum integrăm învățământul superior românesc în cel european?

Luiza Sandu

27 Iunie 2013

Criticile Comisiei Europene, legate de deficiențele din învățământul superior românesc, publicate în raportul privind Programul naţional de reformă al României pentru 2013, au fost asumate de actuala conducere a Ministerului Educației, care a dezbătut recent în cadrul celei de-a doua ediții a Congresului Educației modalitatea prin care învățământul superior românesc poate rezolva aceste probleme, pentru a se integra în învățământul superior european.

Conform raportului menționat, nu există o diferențiere suficientă între universități pe baza misiunii fiecăreia, ceea ce împiedică atractivitatea lor pe plan internațional. Există, de asemenea, necesitatea de a ajusta dispozițiile pentru distribuția finanțării învățământului superior prin luarea în considerare a ciclului de studii în conformitate cu cele mai bune practici internaționale, precum și de a dezvolta indicatori de performanță în planurile strategice și operaționale ale universităților.

„Din dialogurile mele din ultimele săptămâni cu rectorii a reieșit că problema principală a fiecărui rector este reprezentată de finanțare. Nu vreau să rămânem la nivelul discursurilor frumoase și încurajatoare, știm că sunt probleme cu sistemul de finanțare. Încercăm să le luăm pe rând pe fiecare. În ceea ce privește fondurile structurale, noi sperăm să ajute universitățile și nu să le omoare. Fiecare rector știe mai bine cu cât e pe minus la avansuri fonduri structurale”, a declarat Remus Pricopie, Ministrul Educației Naționale.

Mihnea Costoiu, Ministru delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică, a reafirmat că șansa de finanțare a instituțiilor de învățământ românești vine din zona fondurilor structurale.

„Am finalizat o parte din negocieri și sunt bucuros că pot spune că învățământul din țările mai puțin avansate sau care nu au reușit să absoarbă suficient de mulți bani în această perioadă de la Comisie poate fi finanțat separat. În grupul acestor țări se află România și Polonia, ca lideri. Este o bucurie, dar și o constrângere foarte mare, pentru că trebuie să ne adaptăm solicitărilor pentru a avea acces la aceste finanțări. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem faptul că nu avem un contact cu adevărat cu piața muncii. Nu avem un sistem de a culege informațiile de la angajatori și încercăm să creăm împreună cu Ministerul Muncii mecanismele prin care să sprijinim anumite domenii sau care au dezvoltare într-un anumit moment, dar în același timp să nu omorâm acele domenii care pentru moment nu au o căutare foarte mare, dar care sunt importante din punct de vedere al economiei naționale”, a spus Mihnea Costoiu

În raportul CE se mai arată că necorelarea dintre competențele propuse și cele cerute pe piața muncii caracterizează un număr mare de programe de învățământ universitar și profesional, nivelul slab al calificărilor profesionale constituind o problemă specifică în acest context.

„Învățământul superior din România este de calitate, scoate specialiști recunoscuți în întreaga lume, exemplele noastre fiind legate de absolvenții de medicină și de cei din zona ingineriei. Pentru Ministerul Educației este extrem de important ca învățământul superior românesc să se pregătească în sistemul de învățământ din Europa și nu numai, de aceea am pregătit o campanie de promovare a universităților din România. În urma întâlnirilor avute, medicina a fost cel mai solicitat domeniu pentru studenții străini, însă în ultimul timp și-au manifestat interes și pentru alte domenii, cum ar fi științele inginerești, științele agricole, istoria și arheologia. Universitățile noastre au potențial, trebuie doar să ne agităm un pic pentru a atrage studenții străini”, a declarat Gigel Paraschiv, Secretar de Stat, Ministerul Educației Naționale.

Internaționalizarea – o șansă pentru învățământul superior românesc

Ecaterina Andronescu, Președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senatul României, a subliniat că internaționalizarea reprezintă o șansă de finanțare pentru universități prin acceptarea unui număr mai mare de studenți străini: „Acest lucru poate avea loc cu condiția ușurării acordării vizelor. Nu vreau să uit cum în urmă cu doi ani citeam că Australia obținea 11% din PIB din ceea ce aducea prin intermediul studenților străini”.