Revista >> Iunie - Iulie 2013 [Nr. 156] >> Cercetare & Invatamant superior

Cum integrăm învățământul superior românesc în cel european?

Luiza Sandu

27 Iunie 2013

Ecaterina Andronescu a mai spus și că este necesar ca fiecare universitate să-și dezvolte propriile școli și propria personalitate.

„Cred că împreună, dezvoltându-se astfel, avem o șansă să dăm mai mare performanță pe piața muncii din România. Cred că este momentul în această perioadă să ne uităm cu mai mare atenție asupra conținutului învățământului, atât în programele de licență, cât și în programele de masterat și de doctorat. În Universitatea Politehnica București am constatat, de exemplu, că am înghesuit prea mult în programele de licență și am putea face loc într-o mai mare măsură activităților practice, pe care programele POSDRU ne-au ajutat să le regândim și să le redimensionăm la ceea ce ar trebui să fie. În reașezarea conținuturilor ar trebui să-i avem ca parteneri de dialog pe angajatori, pentru că cel mai mare reproș pe care ni-l fac documentele europene este că universitățile românești nu sunt racordate la piața muncii. Sigur că de aici apare și următoarea întrebare: dacă universitățile românești nu sunt racordate la piața muncii, într-o Românie cu o piață a muncii extrem de fluidă, de ce ponderea în rândul șomerilor a absolvenților de universitate este mai mică în România decât în țările occidentale?”, precizează Ecaterina Andronescu.

Medicina – exemplu de succes european

Leonard Azamfirei, Rector al Universității de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureș, a subliniat faptul că domeniul sănătății are o situație aparte în contextul european al calificărilor, fiind beneficiarul unei globalizări foarte rapide și uneori chiar forțate, indusă de o disperare greu recunoscută a sistemelor europene de îngrijire medicală, provocate de lipsa forței de muncă înalt calificată.

„Școala medicală s-a adaptat rapid standardelor europene și într-un timp foarte scurt a reușit să aducă la zi ceea ce era necesar pentru ca diplomele sale să fie recunoscute în fiecare țară din UE, iar această oportunitate creată a fost imediat sesizată de universitățile de medicină tradiționale din România și apoi și de către alte facultăți de medicină apărute ulterior prin crearea de programe noi de studii în limbile engleză, franceză, pentru medicina dentară și pentru farmacie care s-au dovedit de un mare interes pentru cei din afară. În prezent, sistemul medical românesc de învățământ este perfect compatibil cel puțin din punct de vedere organizatoric cu cel european”, menționează Leonard Azamfirei.

Absolvenții de medicină au cea mai mare rată de inserție pe piața muncii, fie în mediul intern, prin rezidențiat, fie în mediul extern, prin emigrare. În ultimii 6 ani au plecat din România peste 14.000 de medici, iar în primul trimestru din 2013 au emigrat 580 de medici, care vor trebui înlocuiți de studenți și de medici absolvenți.

„Dacă aceasta este integrarea învățământului românesc medical în spațiul european, vă garantez că ea s-a împlinit. Dincolo însă de a fi una dintre cele mai nerentabile investiții ale statului, știut fiind costurile ridicate ale pregătirii medicilor, fenomenul este profitabil pentru universități prin creșterea numărului de studenți, însă este unul îngrijorător pentru societatea românească, care întârzie să ia decizii eficiente”, a avertizat Leonard Azamfirei.

Strategia UE 2020 și țintele pentru România

Ioan Ianoș, prof.univ.dr. Universitatea din București, a făcut o trecere în revistă a Strategiei UE 2020 și a supus dezbaterilor modalitățile în care universitățile românești se pot implica în atingerea țintelor care sunt fixate prin această strategie: „Strategia UE 2020 este focalizată pe trei piloni importanți: creșterea inteligentă, creșterea sustenabilă și creșterea incluzivă.

La nivelul UE au fost definite 8 ținte, urmând ca fiecare țară să-și stabilească propriile strategii. România ar trebui să le atingă în perioada următoare: rata de angajabilitate să fie peste 70%, bugetul dedicat cercetării-dezvoltării 2% în 2020, ceea ce ar însemna creșterea de 10 ori a procentului actual, 26,7% din populația adultă să reprezinte populația cu studii superioare. Cred că fiecare regiune de dezvoltare ar trebui să aibă cel puțin o universitate de cercetare de înalt nivel”.