Revista >> Iunie - Iulie 2013 [Nr. 156] >> Lumea Geospatiala

Comunicare geospațială pentru decizii în timp real

Marcel Foca

27 Iunie 2013

Realitatea cotidiană generează o presiune din ce în ce mai mare asupra serviciilor publice. Tranziția societății de la era industrială la cea a cunoașterii generează nevoia de creștere a standardului de calitate atât pentru instituţiile publice, cât și pentru furnizorii acestora. Centrul atenției se mută de la deținerea de date la gestiunea cunoașterii, de la produse complexe destinate nevoilor intra-instituționale la soluțiile particularizate bazate pe comunicare inter-instituțională.

În secolul vitezei și în era globalizării, comunicarea este un element obligatoriu, deoarece condiționează viteza de răspuns. Pentru aproape orice decizie, întrebarea existențială s-a transformat din „care este decizia adecvată” în „cât de REPEDE pot lua decizia adecvată”; la aceleași cerințe de calitate și același volum de informații scade perioada de timp disponibilă procesului decizional.

Cum putem măsura calitatea comunicării geospațiale?

Orice efort de eficientizare a activităţii administrației publice trebuie să aibă ca efect, în ultimă instanţă, o consecinţă pozitivă asupra vieţii cetăţeanului care o finanţează prin impozitele și taxele pe care le plăteşte. Deşi există şi alte criterii importante, evaluarea eficienţei unei administraţii ajunge întotdeauna la numitorul timp. Altfel spus, ca cetățean mă pot întreba în felul următor: cât timp trebuie să muncesc pentru a asigura contravaloarea taxelor și impozitelor și ce primesc în schimb de la administrația publică? Cât de repede și în ce condiții?

Cât timp trebuie să muncesc pentru alții și cât muncesc pentru mine?
Cât timp îi economiseşte cetăţeanului, în fiecare zi, administraţia publică? – este întrebarea cu care se măsoară, de fapt, eficienţa oricărei administraţii sau instituţii publice. Timpul poate fi numitorul comun la care se reduce o astfel de analiză.

Din această perspectivă, a eficienței măsurate prin timpul alocat deciziei (în administrație) și, respectiv, susținerii activităților/serviciilor publice (de către cetățean) aplicațiile geospațiale pot fi o soluţie. Implementarea unui sistem geospaţial nu are ca unic rezultat eficientizarea activităţii administraţiei publice care îl foloseşte, ci, în ultimă instanţă, se traduce în beneficiile pe care cetăţeanul le resimte. Dacă administraţia oferă servicii de calitate, cât mai adecvate nevoilor cetățeanului și în timp cât mai scurt, acest lucru se va resimți puternic la nivelul contribuabilului. Dacă procesele de informatizare sunt dublate de debirocratizare și descentralizare (atât cât permite cadrul legislativ), atunci și informaţia circulă mult mai rapid, rolul hârtiilor și al ștampilelor, ca și al palierelor birocratice intermediare este redus/eliminat și, foarte important, se vor transpune în creșterea promptitudinii și rapiditatea rezolvării solicitărilor cetățenilor. Indubitabil, eficientizarea administrației va avea implicații nu doar asupra cetățeanului, ci și în planul activităților proprii (care vor fi automatizate și simplificate) și, evident, în planul eficienței sale per ansamblu. Poate părea utopic să vorbești de eficiență (inclusiv din perspectiva eficacității financiare) într-o țară în care recent o primărie a intrat în insolvență. Acesta poate fi un precedent cu efecte negative, dar poate fi și o oportunitate pentru a aduce în planul dezbaterilor publice nevoia „rentabilizării” administrației publice, îndeosebi a acelor componente care interacționează direct cu cetățenii și trebuie să le livreze acestora servicii.

Pe de altă parte, tot factorul timp este principalul indicator de calitate al comunicării inter-instituționale. Eficiența comunicării – transpusă în decizie – este direct proporțională cu acționabilitatea informațiilor rezultate din procesul comunicării.

Atunci când vorbesc de informație acționabilă iau în calcul măsura în care informația respectivă fundamentează o acțiune imediată: mai este nevoie și de alte completări și/sau analize a informației sau ea este suficientă adoptării unei decizii?

Așadar, acționabilitatea informației (capacitatea de a fundamenta decizii) reprezintă principalul criteriu de evaluare a calității comunicării inter-instituționale.