Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

INCD GeoEcoMar propulsează cercetarea romānească īn elita ştiinţifică pan-europeană

30 Iulie 2013



Institutul Național de Cercetare şi Dezvoltare pentru Geologie și GeoEcologie Marină – GeoEcoMar împlineşte anul acesta 20 de ani de existenţă sub semnul unei creşteri ştiinţifice şi financiare continue. 2013 este însă un an important pentru institut, nu doar din perspectiva celor două decenii de activitate, ci şi pentru că, din iunie, a devenit deplin funcţional sistemul MARINEGEOHAZARD, un proiect transfrontalier care reprezintă un model de bună practică la nivel regional. Tot anul acesta, GeoEcoMar a luat decizia consolidării etapei de pregătire a Centrului Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Deltă – Marea Neagră, unul dintre proiectele de vârf ale cercetării româneşti, care va propulsa ţara noastră în elita ştiinţifică pan-europeană. Dincolo de partea vizibilă a acestor acumulări deosebite, pentru a descoperi ce înseamnă în adâncime cele două proiecte pentru România, am stat de vorbă cu directorul general al institutului, dr. ing. Gheorghe Oaie, şi cu directorul ştiinţific, dr. Adrian Stănică.



În 2013, MARINEGEOHAZARD a devenit pe deplin funcţional. Cât de important este acest proiect din perspectiva institutului şi din cea a importanţei naţionale?

Dr. ing. Gheorghe Oaie: Sistemul MARINEGEOHAZARD reprezintă o realizare de mare valoare pentru INCD GeoEcoMar, fiind un proiect internaţional complex, coordonat cu succes de către un institut de cercetare românesc. Valoarea regională a proiectului este dată de faptul că am reuşit împreună cu partenerii noştri reprezentaţi de institute de cercetare româneşti – Institutul pentru Fizica Pământului – şi din Bulgaria – Institutul Geologic al Academiei Bulgare de Știinţe şi Institutul de Oceanologie de la Varna – să realizăm o reţea de monitorizare în timp real a hazardelor din mediul marin, care pot prezenta risc pentru zona de coastă a României şi Bulgariei. MARINEGEOHAZARD reprezintă prima reţea de acest tip la nivelul Mării Negre, iar graţie acestui proiect INCD GeoEcoMar este deja observator în principalele sisteme europene de observare şi monitorizare a mediilor marine, cum este, de exemplu, EMSO (European Multidisciplinary Seafloor Observation). Şi estimăm că, foarte curând, vom depăşi statutul de observator şi vom deveni membri deplini în aceste grupuri de lucru internaţionale.

Există semnale de interes faţă de această premieră regională din partea ţărilor riverane Mării Negre?


Dr. ing. Gheorghe Oaie: Sunt semne clare în acest sens şi se preconizează o extindere, de principiu, a reţelei, pentru că un astfel de sistem nu poate funcţiona eficient separat de restul reţelelor existente la nivel regional. Deja suntem în discuţii cu o serie de parteneri din Turcia, care deţin o serie de reţele similare, concentrate mai mult în zona Mării Mediterane şi Mării Marmara, două zone cu un grad ridicat de risc la hazardele marine. Se prevede însă şi o extindere în perimetrul Mării Negre, în contextul în care deja au apărut o serie de propuneri legate de extinderea reţelei, fie în sensul dotării echipamentelor actuale cu o serie de senzori noi, care să permită monitorizarea unui număr mai mare de parametri marini, fie al extinderii echipamentelor respective ca număr, atât a celor marine, din reţeaua Euxinus, cât şi a observatoarelor de coastă, din reţeaua GeoPontica.

La nivel naţional, care sunt principalele beneficii furnizate de sistemul MARINEGEOHAZARD?


Dr. ing. Gheorghe Oaie: Un prim beneficiu important este acela că, pentru prima dată, inspectoratele pentru situaţii de urgenţă vor putea lua în calcul hazardele de tip marin, pe care până în momentul de faţă nu le monitorizau. Este un element important pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor şi, evident, a mediului, ţinând cont că de-a lungul zonei costiere româneşti sunt amplasate multe arii protejate, cea mai importantă fiind Delta Dunării. Sistemul este însă foarte important şi pentru cercetarea ştiinţifică, în general, pentru că generează o uriaşă cantitate de date, provenind atât din largul mării, de la balizele montate la aproape 100 km distanţă de coastă, cât şi de la toate sistemele amplasate de-a lungul ţărmului. Este un volum foarte mare de informaţii, extrem de important şi de util pentru cunoaşterea mediului marin şi costier, care permit o modelare avansată a proceselor marine din Marea Neagră. Sunt informaţii numeroase şi, mai ales, valoroase despre parametri fizico-chimici ai coloanei de apă, despre meteorologia locală, despre structura şi mişcarea fundului mării, la care se adaugă primele măsurători ale vitezelor curenţilor din zona adâncă a ariei monitorizate. Astfel, din punct de vedere ştiinţific putem realiza foarte multe, atât noi ca geologi, cât şi alţi colegi, cum sunt cei concentraţi pe studierea coloanei de apă.

Volumele mari de informaţii sunt însă importante şi din perspectiva suportului pe care îl oferă pentru fundamentarea unor decizii în zone precum politica marină, securitatea marină etc. Nu în ultimul rând, MARINEGEOHAZARD contribuie la creşterea notorietăţii şi vizibilităţii internaţionale, un atu important în strategia stabilirii colaborărilor internaţionale. Acest fapt facilitează accederea în reţelele europene specializate şi participarea la proiecte de cercetare foarte variate, de la geologie şi biologie, până la oceanologie.

Ce a însemnat din punct de vedere al specialiştilor GeoEcoMar intrarea în funcţiune a sistemului?


Dr. ing. Gheorghe Oaie: Proiectul a necesitat crearea unui centru de monitorizare a hazardelor marine la sucursala noastră din Constanţa, ceea ce a impus angajarea primilor trei specialişti care operează echipamentele din centru, unde softuri specializate prelucrează informaţia respectivă, rulând o serie de scenarii create special pentru protecţia zonei de coastă. Echipa care operează în centrul de la Constanţa se specializează pe utilizarea şi interpretarea scenariilor şi va lucra direct cu inspectoratele pentru situaţiile de urgenţă. O a doua echipă GeoEcoMar se formează în direcţia utilizării noilor echipamente montate pe nava de cercetare Mare Nigrum. Este vorba de o serie de echipamente noi, foarte performante, care permit observaţii prin metode seismice, care ne ajută să înțelegem structura fundului mării până la o adâncime de aproximativ 2.000 de metri, ceea ce înseamnă o creştere semnificativă a acurateţii investigaţiilor. Aceşti specialişti vor alcătui echipa de seismică marină, o premieră şi un mare pas înainte pentru institutul nostru, pentru că prin intermediul ei ne creştem substanţial nivelul de atractivitate în faţa potenţialilor beneficiari, cum ar fi industria energetică, de exemplu, pentru care putem începe identificarea unor structuri submarine specifice acumulării substanţelor energetice (petrol, gaze etc.) Noile specializări se dezvoltă deja rapid, iar acest lucru va atrage noi generaţii de cercetători.



După 20 de ani…

„Originile INCD GeoEcoMar se regăsesc în cadrul Institutului Geologic al României, unde a funcţionat ca Laborator de Geologie Marină, până în 1993, când am devenit Centrul Român pentru Geologie şi Geo-ecologie Marină. Am început să funcţionăm pe cont propriu, înghesuiţi în patru camere, în condiţii draconice, dar am rezistat cu ajutorul entuziasmului oamenilor care doreau să construiască.
Începând cu anii ‘95-’96, am început procesul de dotare a Centrului, iar una dintre primele acțiuni cu adevărat importante s-a realizat în urma unui transfer de nave, de la Ministerul Apărării Naţionale către institut.
Astfel, am intrat în posesia navei de cercetare Istros şi a pontonului Halmyris. A doua jumătate a decadei ‘90 a fost şi perioada în care institutul a început să se implice în proiecte internaţionale şi am reuşit să avem un start foarte bun, cu sprijinul colegilor noştri mai experimentaţi: prof. dr. Nicolae Panin şi prof. dr. Traian Gomoiu, ambii membri corespondenți ai Academiei Române.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite