Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

INCD GeoEcoMar propulsează cercetarea românească în elita ştiinţifică pan-europeană

30 Iulie 2013




La finalul anilor ‘90, am modernizat nava de cercetare Mare Nigrum, un pescador din fosta flotă de pescuit a României. Luat de la fier vechi, astăzi este nava amiral a flotei GeoEcoMar şi, probabil, cea mai bine echipată navă de cercetări din Marea Neagră.

Dezvoltarea şi specializarea continuă a institutului au contribuit substanţial la creşterea numărului proiectelor de cercetare, sporindu-ne atractivitatea în faţa entităţilor de cercetare la nivel european, dar şi în afara Europei. Astfel, am ajuns să cumulăm un portofoliu bogat de proiecte în cadrul Uniunii Europene, în Programele Cadru 4, 5, 6 şi 7. În cadrul PC 7 avem nu mai puţin de 15 proiecte, fiind şi coordonatori de proiect, o situaţie mai rar întâlnită, din păcate, în rândul institutelor de cercetare româneşti.

Evoluţia ascendentă a institutului ne-a permis să avem acum cercetători excelent pregătiţi profesional – majoritatea au doctorate internaţionale cu dublă coordonare şi fac parte din diverse structuri de cercetare europene şi organizaţii profesionale la nivel mondial –, cărora le oferim condiţii de lucru foarte bune în sediul central al institutului şi în sucursala de la Constanţa, ambele dotate cu o infrastructură de cercetare modernă.

Au fost două decenii în care am crescut constant, pas cu pas, nu doar ca dotare şi număr de cercetători, dar şi ca anvergură şi notorietate mondială. Şi cred că, din această perspectivă, proiectele MARINEGEOHAZARD şi Centrul Internaţional de Studii Avansate Dunăre - Deltă - Marea Neagră reprezintă o dezvoltare firească. Ce ne confirmă faptul că ne-am atins obiectivul strategic de a deveni o entitate de cercetare apreciată şi căutată de partenerii europeni, cu un potenţial de dezvoltare real pentru întreaga cercetare românească şi nu numai.“
Dr. ing. Gheorghe Oaie, director general al INCD GeoEcoMar



Cât de corect a răspuns proiectul MARINEGEOHAZARD aşteptărilor institutului?

Dr. ing. Gheorghe Oaie: Am reuşit să ne atingem obiectivele propuse în cadrul proiectului în proporţie de aproximativ 95%, ceea ce înseamnă foarte mult, având în vedere anvergura proiectului. MARINEGEOHAZARD reprezintă un exemplu de bună practică pentru toată zona Mării Negre, prin faptul că am reuşit să transpunem în practică un proiect complex, care a fost foarte rapid acceptat în EMSO, principala reţea de observatoare submarine din cadrul UE.

Centrul internaţional de studii avansate Dunăre - Deltă - Marea Neagră reprezintă o altă iniţiativă extrem de importantă lansată de către INCD GeoEcoMar la nivel pan-european. Care a fost geneza acestui proiect?

Dr. Adrian Stănică: Ideea acestui centru datează încă de la începutul anilor ‘90, când se discuta intens ca proaspăt salvata Deltă a Dunării (în 1991 devenise zonă de interes mondial cu statut UNESCO, iar apoi s-a creat Rezervaţia Biosferei) să fie promovată ca un uriaş laborator natural. A urmat o perioadă dificilă, cu o scădere accentuată a fondurilor pentru cercetare, dar la începutul primei decade a anilor 2000, o dată cu redemararea investiţiilor în cercetare, am reluat analiza acestei idei. În intervalul 2004-2008 se preconiza o infrastructură de cercetare dedicată, respectiv construirea unui centru de cercetare în Deltă, dotat cu infrastructura adecvată care să permită utilizarea fantasticelor oportunităţi naturale pe care le oferă aceasta.

La sfârşitul anului 2008, în urma unei analize a infrastructurilor mai mult sau mai puţin similare existente la nivel european, s-a ajuns la concluzia că un centru dedicat strict Deltei Dunării reprezintă un proiect de interes la nivel naţional, dar că proiectul iniţial poate fi îmbunătăţit prin extinderea ariei de acoperire a acestuia – păstrând Delta în centru, dar extinzându-ne atât în sus pe fluviu, cât şi în jos, spre mare – ceea ce ar genera un impact mult mai mare şi o importanţă reală la nivel pan-european, răspunzând astfel optim Strategiei UE pentru Regiunea Dunării. Această abordare integrată a întregului ecosistem fluviu-deltă-mare ne permite să monitorizăm şi să analizăm problemele complexe generate de sistemele fluviu-mare în întreaga lume. Este o provocare deschisă la nivel global, o tematică majoră referitor la cum se poate realiza un management integrat al fluviului, deltei şi mării costiere, astfel încât rezolvarea locală a unei probleme să nu genereze un dezechilibru şi un impact negativ în alte zone. Astfel, prin extinderea ideii iniţiale şi edificarea unei infrastructuri distribuite la nivel european de studii avansate axate pe sisteme fluviu-mare, având ca exemplu sistemul Dunăre - Deltă - Marea Neagră, punem cu adevărat bazele unui laborator natural uriaş, pentru că Dunărea are aproximativ 3.000 km lungime, bazinul de drenaj este de peste 800.000 de km pătraţi, se termină cu o deltă relativ naturală – Delta Dunării – şi ajunge într-o mare cu adevărat specială, Marea Neagră. Practic avem chiar în inima Europei, un sistem relativ natural, accesibil, ceea ce reprezintă o oportunitate uriaşă.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite