Revista >> Iulie - August 2013 [Nr. 157] >> Cover Story

INCD GeoEcoMar propulsează cercetarea românească în elita ştiinţifică pan-europeană

Radu Ghitulescu

30 Iulie 2013

Care au fost etapele parcurse până acum?

Dr. Adrian Stănică: Din 2010 am început o serie extinsă de întâlniri la nivel naţional, iar apoi la nivel pan-european, cu experţi de la mari institute şi universităţi. Am reuşit astfel să adunăm o masă critică importantă a comunităţii ştiinţifice europene din domeniul fluviu-mare, foarte interesată de acest proiect, demarat ca o iniţiativă românească, dar care acum include comunităţi de cercetare importante europene, precum cele din Italia, Spania, Franţa, Irlanda, Marea Britanie, Austria etc. Proiectul se extinde constant, preconizându-se integrarea unor proiecte existente la nivel local – ca de exemplu infrastructura electronică care deserveşte tematica impactului modificărilor climatice asupra Mării Negre, în curs de edificare în proiectul MAREAS şi reţeaua MARINEGEOHAZARD – și strânsa colaborare cu proiectul DREAM coordonat de Austria. O altă măsură concretă în vederea consolidării acestei iniţiative este proiectul DANCERS, coordonat de INCD GeoEcoMar şi finanţat prin intermediul Programului Cadru 7 al Comisiei Europene, care a început la 1 iunie a.c., având ca scop și identificarea şi analiza subiectelor şi tematicilor de interes din Regiunea Dunării. Vom putea avea astfel nu doar o infrastructură corect dezvoltată, dar şi o agendă strategică ştiinţifică în stare să răspundă unor provocări şi cerinţe reale.

În afara proiectului DANCERS pregătim o altă propunere prin care dorim să introducem proiectul pe lista viitoarelor infrastructuri pan-europene de cercetare de tip ESFRI (European Strategy Forum on Research Infrastructures). Forumul strategic european pentru infrastructuri de cercetare a fost creat în urmă cu 10 ani, iar primele două competiţii de accedere în această elită europeană au avut loc în 2006 şi 2008, pe tematica de mediu. Certificarea ESFRI este acordată unor infrastructuri de interes major, care permit cercetării UE să se poziţioneze în elita cercetării mondiale. Am început să pregătim încă de acum – nu doar în România, ci şi în ţările partenere – procedurile necesare pentru admiterea Centrului în infrastructurile ESFRI în toamna anului viitor. La acel moment vom putea avea o viziune de ansamblu asupra proiectului pe care dorim să-l începem, pentru că edificarea unei infrastructuri distribuite presupune un efort susţinut de integrare şi armonizare al elementelor componente. Pasul următor va fi faza de construcţie, în care sperăm să avem o aplicaţie de succes, ca proiect major la fondurile structurale pentru cercetare în perioada 2014-2020. Până atunci însă, avem nevoie, într-o primă fază, de o construcţie teoretică bine susţinută, care să ne permită să susţinem paşii următori. Avem deja o Carte Albă a acestui proiect – suntem la a şaptea versiune, ultimele trei fiind dezvoltate în cadrul unui parteneriat pan-european – a cărei principală menire este de a prezenta această iniţiativă românească la nivel european şi reprezintă invitaţia României către partenerii europeni de a participa la crearea unei platforme internaţionale de dezvoltare.

Dr. ing. Gheorghe Oaie: La capitolul realizări efective trebuie menţionată şi începerea primelor construcţii la Murighiol, pe un teren deţinut de Institutul pentru Ştiinţe Biologice, cu care colaborăm în cadrul proiectului. În momentul de faţă, efortul financiar pentru tot ce înseamnă acest proiect este al fostei ANCS, actualmente Ministerul Educaţiei Naţionale. Probabil că va fi o perioadă relativ lungă în care statul român va trebui să realizeze o serie de investiţii prin care să asigure suportul necesar trecerii la o etapă constructivă superioară, finanţată din fonduri structurale. Credibilitatea proiectului nostru impune necesitatea realizării unor investiţii concrete, a preexistenţei unor reţele care se bazează pe institute precum INCD GeoEcoMar – care dispune de reţeaua MARINEGEOHAZARD, de nave de cercetare –, Institutul pentru Ştiinţe Biologice – prin entităţile pe care le deţine în teritoriu – , Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi alte institute naţionale şi internaţionale. Toate acestea vor forma o reţea distribuită, care se va extinde gradual.

Care estimaţi că va fi impactul Centrului asupra cercetării româneşti?

Dr. ing. Gheorghe Oaie: Centrul internaţional va fi un instrument ştiințific multidisciplinar. Există o paletă foarte largă de studii care vor putea fi realizate, plecând de la hidrologie, meteorologie, geologie, până la studii socio-economice, de biologie, ecologie etc. Spectrul este foarte larg şi acoperă domenii întregi de cercetare, nu doar unul singur. Impactul la nivelul cercetării româneşti va fi uriaş, centrul fiind conceput să funcţioneze ca o platformă deschisă nu doar institutelor şi universităţilor româneşti, ci din toată Europa. Apariţia unui astfel de centru în România propulsează ţara noastră pe primele locuri în ierarhia cercetării ştiinţifice europene şi mondiale. Amplasarea nucleului acestei reţele în România va atrage elita cercetării internaţionale în domeniul mediului, ceea ce va conferi o poziţie specială ţării noastre. Pe de altă parte, tehnologiile şi echipamentele moderne cu care vor fi dotate elementele locale ale reţelei ne vor permite ca, prin informaţiile furnizate şi analizate, să atingem un nivel superior de dezvoltare ştiinţifică şi să realizăm progrese vizibile în efortul de cercetare. Fenomen care va avea un impact direct, în primul rând din perspectiva resurselor umane necesare. Evident, toate acestea vor contribui la dezvoltarea economică locală şi regională.