Revista >> Iulie - August 2013 [Nr. 157] >> Cercetare & Invatamant superior

Ecosistemul de inovare se conturează într-o „cafenea“ dedicată

Alexandru Batali

30 Iulie 2013

Rolul specializării inteligente în dezvoltarea clusterelor
La rândul său, Daniel Coşniţă, preşedintele Asociaţiei Clusterelor din România, nu crede că sistemul din SUA este relevant pentru noi. „SUA s-au născut capitaliste şi protestante. În protestantism răspunderea este individuală şi nu disipată la un nivel mai amplu în social, către stat în cazul nostru, de la care aşteptăm să ne rezolve problemele. În al doilea rând, nu putem vorbi de inovare într-un mediu social polarizat. În afara Bucureştiului, comunele nu au apă curentă şi canalizare. Nu în ultimul rând, la noi inovarea se gândeşte liniar. Mai întâi creăm ceva şi pe urmă ne gândim dacă putem vinde acel lucru.”

În ceea ce priveşte clusterele, în viziunea sa acestea au început să crească în România, dar se află în primele două faze de dezvoltare (construirea unei strategii şi identificarea vectorilor de dezvoltare-internaționalizare, inovare, atragere de investiţii, finanţare etc.), în timp ce statele din vestul Europei se găsesc în stadiile de evoluţie 3 (excelență în managementul clusterelor) şi, mai ales, 4 (internaționalizarea – în sensul cuceririi de noi pieţe). În România, pe hârtie, există 40 de clustere, dar în realitate doar jumătate dintre ele au caracteristici de cluster. Un studiu efectuat anul trecut pe România ajunge la o concluzie importantă: există două sectoare industriale în jurul cărora clusterele s-ar putea agrega pe orizontală pentru a deveni mai puternice şi pentru a produce dezvoltare economică: textilele tehnice şi tehnologiile verzi.

Concluzionând, Daniel Coşniţă apreciază că în ţara noastră clusterele au două mari probleme: cea a finanţării (se susţin din fonduri proprii) şi cea a faptului că „încă se gândeşte în sectoare verticale şi coduri CAEN, situaţie în care sectoare orizontale, precum energia, îşi găsesc cu greu finanţare prin anumite programe”. În opinia sa, discuţia despre VC este oportună dacă este orientată şi în direcţia finanţării clusterelor.

Soluţii pentru accelerarea inovării bazată pe STEM
În viziunea lui Florin Talpeș, CEO Bitdefender, trebuie să investim în primul rând în start up-uri pentru a forma masă critică şi pentru a crea interdisciplinaritate în rezolvarea problemelor de piaţă: „Viitorul stă în ce va apărea şi de aceea nu cred în fondurile de risc public-privat. Ar putea să existe, doar cu condiţia ca din aceste fonduri mixte publicul să nu aibă capacitatea de a influenţa în vreun fel deciziile. În caz contrar, acel fond va fi infectat. Pe de altă parte, uitându-mă la cât de mic este în România volumul de investiţii, cred că aici ar fi potriviţi business angels ca soluţie de finanţare, în contrapondere cu VC, despre care estimez că nu vor juca un rol cheie în următorii 4 ani“.

Referindu-se la inovarea din sectorul public (institute de cercetare şi universităţi) bazată pe STEM – Science Technology Engineering and Mathematics –, Florin Talpeș consideră că rezultatele sunt puţine şi nelegate în vreun fel de piaţă, de nevoile ei de azi şi de mâine. Cum poate România monetiza inovarea şi cercetarea din aceste locuri? „Poate exista un proiect public cu consultanţi străini de screening a proiectelor de cercetare existente. În ceea ce priveşte inovarea care se produce din zona privată, inovaţia bazată pe STEM trebuie să rezolve o problemă globală pentru a avea sens. Din această perspectivă, în România există sub 100 de companii care au la nivelul core business-ului lor acest tip de inovaţie. Doar 20 de companii au capacitatea de a investi mai mult de 250.000 de euro pe an în R&D. Dezavantajul României este că piaţa locală nu este competitivă şi are prin urmare o capacitate redusă de a absorbi inovaţii bazate pe STEM, iar nevoile de piaţă sunt deja bine rezolvate în alte părţi“.

Florin Talpeș mai afirmă că România duce lipsă şi de alte elemente cheie: „Este vorba despre skills & knowledge pe partea de sales şi marketing, care permit înţelegerea pieţei şi mersul în direcţia ei. Dacă nu ai în echipă oameni cu business skills, care înţeleg piaţa, ideea ta nu are cum să reuşească. În condiţiile în care sistemul nostru educaţional nu produce astfel de specialişti, mentoratul şi aducerea de consultanţi străini, care să formeze oameni şi formatori, sunt soluții care merită puse în practică. Întreprinzătorii mai mici pot apela la consultanţii voluntari din pieţele mature”.

Pornind de la ideile şi sugestiile de acest fel ale specialiștilor prezenţi la eveniment, următoarea ediție a „Cafenelei de inovare“ îşi propune să se adreseze direct antreprenorilor; să promoveze finanțarea de tip business angels în clusterele din România; să faciliteze finanțarea inovării din fonduri private; să propună instrumente de finanțare privat-public şi să faciliteze dezvoltarea capacității de comercializare a inovării.

„Împreună suntem suficient de puternici pentru a putea atrage şi mişca actorii din zona publică şi privată pentru a face inovare în România la un alt nivel”, a concluzionat Adrian Curaj.