Revista >> Iulie - August 2013 [Nr. 157] >> Cercetare & Invatamant superior

IMT București a sărbătorit 20 de ani de pionierat și performanțe în tehnologia microsistemelor

IMT Bucuresti

30 Iulie 2013

În iulie 2013 s-au împlinit două decenii de la înfiinţarea Institutului Naţional de Microtehnologie (IMT- Bucureşti), care a devenit ulterior Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT Bucureşti. Institutul şi-a sărbătorit „ziua de naştere” printr-o sesiune festivă la care au fost invitate personalităţi din Academia Română, Ministerul Educaţiei Naţionale, colaboratori din instituţii de cercetare, universităţi şi firme. A fost aniversarea unui început de drum, bazat pe o viziune care s-a dovedit de succes prin dinamica ulterioară şi prin maturitatea actuală, recunoscută naţional şi internaţional.

Prima instituție de microtehnologie din Europa de Est

În urmă cu exact 20 de ani se petrecea unul dintre evenimentele speciale pentru modernizarea cercetării româneşti. În iulie 1993 se năştea Institutul de Microtehnologie (IMT) prin reorganizarea Centrului de Microtehnologie (CMT) care se înfiinţase cu doi ani în urmă. Academicianul Dan Dascălu - pe atunci conducătorul colectivului de Electronică Fizică din Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii a Institutului Politehnic Bucureşti (Universitatea „Politehnica” din Bucureşti, UPB) - gândise crearea CMT ca pe un răspuns la o necesitate apărută în noul context naţional: competențele dezvoltate în grupurile industriale şi de cercetare-dezvoltare în domeniul tehnologiilor microelectronice trebuiau menţinute şi valorificate la o scară performantă. Soluţia a fost reorientarea spre un domeniu de cercetare nou pe plan internaţional, microtehnologia sau tehnologia microsistemelor.

Expertiza existentă în domeniul tehnologiilor microelectronice - în special în cadrul platformei tehnologice din Băneasa (IPRS, Microelectronica şi ICCE) - era astfel solicitată să răspundă la cerinţe abia întrevăzute ale cercetării internaţionale, pentru realizarea de microsisteme, adică sisteme inovative a căror funcţionare se bazează pe fenomene electro-mecanice, opto-mecanice etc. exploatate la dimensiuni mici, de ordinul micronilor (exemple: senzori de acceleraţie, de presiune, termici, optici, microactuatori, microgeneratori termici, microlaboratoare pe un cip etc.). Hotărârea de Guvern din 24 Iulie 1993, prin care se înfiinţa IMT, marca apariţia primei instituţii cu acest profil din Europa de Est, urmând exemple şi modele recente din Germania, Olanda, Elveţia. Este notabil faptul că aceasta se întâmpla un an înaintea introducerii domeniului microtehnologiei în programele europene de finanţare a cercetării.

Institutul național cu cea mai substanţială participare la programele europene CDI

Evoluţia institutului în aceşti 20 de ani (vezi şi „Două decenii de microtehnologie în România”, Market Watch, Nr. 138, 2011) a confirmat viabilitatea acestei viziuni iniţiale. Devenit institut naţional în 1996 - prin fuziunea cu Institutul de Cercetări pentru Componente Electronice (ICCE) -, IMT a fost capabil să depăşească perioade foarte dificile de subfinanțare şi „brain-drain“, atingând în prezent o maturitate recunoscută naţional şi internaţional, sub numele de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT Bucureşti. Cu o bază experimentală unică în estul Europei (facilitatea IMT-MINAFAB - www.imt.ro/MINAFAB/) şi resurse umane cu solidă reputaţie în programele europene (direcţiile ICT, NMP, Nanoelectronica- ENIAC) şi naţionale de CDI, IMT Bucureşti a ajuns primul institut naţional menţionat în plutonul organizaţiilor din România cu cea mai substanţială participare la programele europene CDI (Innovation Union Competitiveness report 2011, Country profile - România).

Misiunea actuală a institutului este conectată cu domeniul micro- şi nanotehnologiilor, în special cu tehnologiile generice esenţiale, şi anume: micro-nanoelectronica, fotonica şi nanotehnologia. Această diversificare a accentelor cercetării spre sisteme, dispozitive şi materiale care conţin structuri funcţionale la scară nanometrică se adaugă altor două obiective-cheie urmărite şi atinse în ultimii 10 ani de către institut: atenţia continuă acordată extinderii şi modernizării infrastructurii experimentale şi expertizei de lucru cu echipamente de ultimă generaţie, respectiv abordarea prioritară a proiectelor şi cercetărilor de anvergură, cu tematică modernă. Efectul direct al tuturor acestor factori ai politicii de dezvoltare a fost creşterea evidentă în ultimii ani a gradului de atractivitate a institutului pentru cercetători valoroşi, cu experienţă naţională şi internaţională în cercetare interdisciplinară avansată. În ultimii 3 ani numărul de cercetători care deţin titlul de doctor s-a dublat, iar atractivitatea organizaţiei este reliefată prin influxul în ultimii 5 ani a unor cercetători specializaţi în străinătate (Europa, SUA, Singapore, Japonia).

Aniversarea unei viziuni de pionierat alături de colaboratori